Dinu Săraru, unul dintre marii scriitori români, împlinește astăzi 90 de ani
Dinu Săraru, scriitor, cronicar de teatru, ziarist, director de teatru Dinu Săraru, a împlinit, astăzi, 90 de ani.
Avea doar 18 ani, când a debutat în presă, ca reporter pentru Radiodifuziunea Română, instituție unde a muncit aproape toată viața.
A fost secretar general de redacţie la revista ”Secolul 20” şi la ”Luceafărul”.
În perioada 1969-1977, a fost secretar general de redacţie, redactor-şef adjunct, redactor-şef al Redacţiei Culturale Radio-TV. După anul 1990, a ocupat poziţiile de director general adjunct la Centrul Internaţional Ecumenic şi de membru în comitetul de direcţie al revistei „Armonia”. A fost director fondator al mai multor reviste de cultură.
Debutul editorial a lui Dinu Săraru a fost o culegere de cronici şi articole dedicate teatrului, în anul 1966. În 1973, avea să publice o nouă colecţie de cronici şi eseuri teatrale, ”Al treilea gong”.
A debutat ca romancier şi, totodată, s-a consacrat cu ”Nişte ţărani” (1974, Premiul ”Ion Creangă” al Academiei Române). Dinu Săraru a cucerit publicul prin o înțelegere a țăranilor, stoarși de vlagă și înainte de comuniști și după colectivizare și după momentul 1989. Impactul publicării acestui volum a fost atât de mare, încât autorul a intrat rapid în conştiinţa românilor.
Cartea a fost ecranizată, în 1980, sub titlul ”Vânătoarea de vulpi”, în regia lui Mircea Daneliuc şi a fost pusă în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Mic, în 1981, cu titlul ”Scenariu dramatic în şapte anotimpuri”. Au urmat romanele: ”Clipa”, trilogia ”Dragostea şi revoluţia”, ”Adevăruri de toată ziua”, ”Un fluture alb cu sânge pe aripi”, ”Iarba vântului”, ”Trilogia ţărănească”, ”Crimă pentru pământ”.
În anii din urmă, Dinu Săraru a scris ”Ciocoii noi cu bodyguard” (2004), ”Generalul Revoluţiei cu piciorul în ghips – Dialog cu generalul Victor Atanasie Stănculescu”, volum de interviuri (2005), ”Ultimul ţăran din Slătioara” (2006).