Săptămâna Financiară : Învăţământul privat de artă s-a refugiat în fundaţii

Articol publicat în Săptămâna Financiară în data de 15 octombrie 2010

Avem licee şi universităţi particulare, dar n-avem şcoli de artă: taxele şcolare ar fi prea mari.

În condiţiile în care toată structura extracurriculară (casele pionierilor, casele de cultură, căminele culturale, şcolile populare de artă) din timpul regimului comunist a fost eradicată fără milă, învăţământul vocaţional din afara sistemului de stat s-a „refugiat”, pe de o parte, în puţinele Universităţi private care au facultăţi sau catedre specifice artei, dar mai ales în proiectele şi programele câtorva organizaţii şi fundaţii.
În privinţa universităţilor pri­va­te, dintre cele aproximativ 70 existente, foarte puţine au fa­cultăţi sau catedre aferente artei. Iar acelea s-au îngrămădit spre actorie sau regia de teatru şi film (Hy­perion, Universitatea Ecologică Bu­cureşti, Colegiul Universitar Wal­dorf, Tibiscus – Timişoara).
Cea mai redutabilă în acest sens este Universitatea Hyperion, cu o foarte puternică Facultate de Arte, care pregăteşte studenţi la actorie, regie de teatru şi film, imagine film şi TV, fotografie.

Doctorat sau profesionalism?
Dintre actorii care au terminat la Hyperion, unii sunt deja cunoscuţi şi au intrat în componenţa unor tea­tre de prestigiu: Răzvan Hâncu, Ane­mona Niculescu (TNB), Delia Sece­leanu (Teatrul de Comedie), Ştefan Cepoi (Teatrul Naţional din Craio­va), Georgiana Mazilu (Constanţa), Se­bastian Lupu şi Mirela Niţă (Ora­dea). Profesorii care predau aici sunt şi ei nume de rezonanţă: Maia Mor­genstern, Virgil Ogăşanu, Magda Ca­tone, Tomi Cristin, Ruxandra Sire­teanu, Mircea Anca, Damian Crâş­ma­ru, Rodica Mandache. Eusebiu Şte­fănescu, decanul facultăţii, are do­uă „nedumeriri”. Una este legată de „struţo-cămila” învăţământului de stat, care este garantat în Cons­ti­tuţie ca fiind gratuit, dar care şi-a creat extensii de locuri contra-cost. Ceea ce Eusebiu Ştefănescu conside­ră a fi neconstituţional, pe de o par­te, şi o formă de concurenţă neloială pe de altă parte. A doua „nedume­ri-re” (de fapt, supărare de-a dreptul) este aceea că legislaţia impune profesorilor să aibă doctoratul în domeniu, ceea ce i se pare o absurditate. „Cum să cer eu Maiei Morgenstern sau lui Damian Crâşmaru să-şi dea doctoratul? N-au destulă autoritate profesională? Care e scopul cursu­ri­lor predate? Nu să formeze profesio­nişti? Eu n-o să fiu niciodată de a­cord ca actoria sau regia să fie predate de persoane care au doctoratul, dar niciun fel de practică în domeniu”. Interesant e că Eusebiu Ştefă­nescu este profesor doctor…

Fundaţia Calea Victoriei: artă pentru toţi
Învăţământul de artă, înţelegând prin acesta inclusiv (sau mai ales) artele plastice, a fost obligat să se res­trângă la programele şi proiectele unor ONG-uri. Iar cele care şi-au propus să îmbine educaţia cu domeniul artistic de referinţă sunt destul de pu­ţine: Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, Fun­da­ţia Calea Victoriei, Organizaţia IRSCA Gifted Education şi nou-în­fiinţata Fundaţie „Avangarda”. Deşi au acelaşi domeniu de referinţă, sunt diferite între ele, prin target. „Nu ne adresăm olimpicilor, ci oa­me­nilor normali care doresc să se for­meze şi să se iniţieze în domenii concrete din zona ştiinţelor uma­nis­te” – spune Sandra Ecobescu, unul dintre cei trei membri fondatori ai Fundaţiei Calea Victoriei (ceilalţi doi sunt Neagu Djuvara şi Irina Grigo­re). „Spre deosebire de educaţia tradiţională, care se concentrează pe colectarea de informaţii, fără a avea ca rezultat un sistem articulat de gândire sau o cultură generală soli­dă, cursurile noastre pun un accent deosebit asupra creativităţii şi dialogului deschis dintre profesor şi cur­sant”. În privinţa cursurilor de arte plastice, enumerăm câteva care se desfăşoară chiar în această perioa­dă: Curs de modelaj pentru copii, Atelier de mozaic, Atelier de pictură şi creativitate, Atelier de grafică, Jo­cul de-a pictorul etc.

Fundaţia Dan Voiculescu: educaţie complementară pentru „excelenţi”
ONG-urile cu cea mai clară şi mai targetată activitate (în sensul că se referă la educaţia de excelenţă, care cuprinde şi creaţia artistică) sunt Fun­daţia Dan Voiculescu pentru Dez­voltarea României şi Organizaţia IRSCA Gifted Education.
În 2007, Fundaţia Dan Voicules­cu a înfiinţat Clubul de Excelenţă, ca­re reuneşte unii dintre cei mai buni tineri, cu rezultate şi perfor­man­ţe deosebite în mai multe do­me­nii de activitate, printre care şi arta. Pentru a-i susţine în dezvoltarea ta­lentului artistic şi completarea abili­tăţilor individuale, dar şi pentru a le oferi şansa de a fi cunoscuţi, funda­ţia organizează, din 2007, în fiecare an, cursuri de pictură, desen, modelaj, grafică şi alte programe speciale de educaţie complementară. Pe lân­gă pregătirea de specialitate, aceşti tineri beneficiază şi de un program de consiliere psihologică, prin care sunt ajutaţi să-şi dezvolte creativitatea şi să-şi atingă nivelul maxim de potenţial. Vorbind despre necesitatea unor astfel de programe, psihologul Trisi Nicoleta Cristea, director al Fundaţiei Dan Voiculescu, spune: „Pentru o dezvoltare armonioasă, copiii şi tinerii au nevoie de a acumula cunoştinţele în domenii co­ne­xe, complementare, prin progra­me de dezvoltare a inteligenţei emo­ţio­na­le, care au rolul de a-i ajuta să se cu­noască mai bine şi de a-şi clădi propriul drum, conform nu numai as­piraţiilor, ci şi aptitudinilor perso­nale”. Printre cei mai talentaţi tineri ai Clubului de Excelenţă se numără tinerii pictori Radu Chiruţă (18 ani), Miruna Botezan (15 ani), Daniel Nolevschi (17 ani), Mihnea Mihail (14 ani), dar şi supertalentaţii muzicieni Mircea Dumitrescu („Micuţul Paga­ni­ni”, în vârstă de 12 ani), Andreea Tu­duriu (o voce excepţională, care a luat marele premiu la festivalul internaţional „Little Stars”, organizat în Sankt Petersburg, anul acesta, 11 ani), Matei Bucur Mihăescu (15 ani, pianist şi compozitor), Mircea Go­goncea, cel mai premiat elev din România (121 diplome în 7 domenii diferite).

Gifted Education, un concept pentru mase, dar şi pentru supradotaţi
Promotorul educaţiei de excelen­ţă în România este prof. dr. Florian Colceag. În 2004, el a înfiinţat organizaţia IRSCA Gifted Education, ca­re urmăreşte, printre altele, să cree­ze un mediu armonios pentru dezvoltarea inteligenţelor multiple, a creativităţii umane şi a realizării personale.
„Educaţia de excelenţă este o for­mă a educaţiei de masă cu programe specifice, orientate spre dezvoltarea abilităţilor tuturor copiilor”, spune Florian Colceag. În 2005, IRSCA Gifted Education a iniţiat şi a fondat EDUGATE – Consorţiul Român pentru Educaţia Copiilor şi Tinerilor Su­pradotaţi şi Talentaţi. Printre talentele artistice descoperite şi susţinute de IRSCA se numără: Noni Ene (can­to clasic), Alexandra Abrudan (violo­nistă), Ana-Cristina Silvestru (pia­nis­tă), Mircea Ştefan Gogoncea (chitară clasică), Monica Hurdubei (pianistă), Maia Ştefana Oprea (pictoriţă, aflată acum în SUA), Ştefan Lucuţ (graphic designer).
Cel mai nou proiect extracurricular al IRSCA (coordonat de Lajos Kristof, un fost copil instituţionali­zat, descoperit şi „crescut” de Flo­rian Colceag) este Academia inteli­gen­ţelor, care va cuprinde, printre al­tele, Clubul de teatru (25 de copii), Clubul de dans (40 de copii), Clubul redac­ţiei revistei ARTES (20 de copii).
Se pune totuşi întrebarea: de ce nu se predau artele plastice în liceele sau facultăţile private? E simplu: costurile! Salariile profesorilor sunt de­duse din taxele şcolare. Or, discipli­nele vocaţionale au avut întot­deau­na un număr mai mic de aspiranţi decât celelalte, ceea ce înseamnă că numărul profesorilor tinde să fie egal cu cel al studenţilor. Ceea ce  im­plică nişte taxe enorme şi, evident, tăierea elanului vocaţional. Atât din partea instituţiilor private, cât şi din partea posibililor studenţi.