Pe 26 august 1789 era publicată Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului (în franceză Déclaration des Droits de l’Homme et du Citoyen), carta fundamentală prin care au fost puse, în Franța și în lume, bazele democrației moderne.
Declarația cuprinde un preambul și 17 articole, care combină dispozițiile privind drepturile a trei categorii de persoane: „drepturile oamenilor” (francezi, străini sau inamici) – articolele 1, 2, 3, 4, 7, 9 si 10, „drepturi ale cetățenilor” (cetățeni francezi), care reamintesc și întăresc libertățile civile – articolele 6 și 14 și „drepturi ale societății” (națiunea franceză), care sunt componente constituționale – articolele 13, 15 și 16. În 1789, Adunarea Stărilor Generale din Franța, reunită la Versailles și constituită în Adunare Națională cu drepturi constituante, a hotărât să elaboreze această declarație de principii fundamentale care să stea la baza unei noi constituții. Textul declarației a fost votat articol cu articol între 20 și 26 august 1789 de către Adunarea Națională. În final, regele a promulgat la 3 noiembrie 1789 Declarația drepturilor omului și cetățeanului, care includea cele 17 articole ale sale, urmate de cele 19 articole ale constituției din 1789 și o serie de decrete ale Adunării Naționale (începând cu cel din 4 august 1789, care „a distrus complet sistemul feudal” și cel din 3 noiembrie 1789, care a decretat că „toate parlamentele regatului vor continua să rămână în vacanță”, de fapt ultimul decret regal). Declarația drepturilor omului și cetățeanului a rămas ca preambul și al constituției din 1791.
Într-o zi de 26 august, în 1510, apărea Octoihul, a doua carte imprimată de ieromonahul și tipograful Macarie de la Târgoviște.
În 1860, se instituia prima agenție diplomatică a Principatelor Unite, la Paris.
La data de 26 august 1871 avea loc sărbătorirea a 400 de ani de la tarnosirea mânăstirii Putna, manifestare organizată din inițiativa studenților români de la Viena, în frunte cu Eminescu și Slavici. 14/26 august.
Într-o zi de 26 august 1910 se năștea Maica Tereza, născută Agnesë Gonxhe Bojaxhiu (se citește Agneza Gongea Boiagiu). Călugăriță catolică de origine albaneză care a fondat ordinul Misionarii Carității în Kolkata (Calcutta), India în 1950. Timp de peste 45 de ani, ea a îngrijit săracii, bolnavii, orfanii și muribunzii, conducând și extinderea Misionarilor carității, mai întâi în toată India, apoi și în alte țări. Tatăl său, de origine aromână, a murit când fiica avea zece ani. Din acel moment, Agneza Gongea Boiagiu nu a mai avut contact cu ramura aromână a familiei sale.
A întemeiat ordinul „Misionarele Carității”. A primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979. A primit D.D.h.c. (Doctor of Divinity honoris causa) de la Universitatea din Serampore. A fost beatificată de Biserica Catolică în 19 octombrie 2003.
Tot într-o zi de 26 august, în 1920, intra în funcțiune cel de-al 19-lea Amendament al Constituției S.U.A., cel care garanta femeilor drept de vot.
Pe 26 august 1955 avea loc prima transmisie TV color, realizată de către NBC (un meci de tenis din cadrul Cupei Davis).
La 26 august 1991, România a recunoscut independenţa de stat a fostelor republici sovietice: Lituania, Letonia, Estonia, Moldova şi Gruzia.
sursa: magicfm.ro, antena3.ro
