La 23 august 1595 avea loc bătălia de la Călugăreni, încheiată cu victoria armatelor munteano-transilvănene conduse de Mihai Viteazul. Oastea aliată munteano-transilvăneană, condusă de Mihai Viteazul, a obținut o importantă victorie asupra oștilor otomane invadatoare conduse de Sinan Pașa. Victoria de la Călugăreni, urmată de retragerea tactică în munți, a fost valorificată prin victoria din Bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595.
Raportul de forțe era net favorabil oastei otomane. Nicolae Bălcescu, citând surse contemporane, arată:
”Într-adevăr, armata lui [Sinan] era, cum știm, de 180 mii ostași, mai mult decât de zece ori mai mare ca a lui MihaiVodă, care, cu toate ajutoarele ce primi din Moldova și Ardeal, d-abia se urca la 16 mii oameni și 12 tunuri.” (Bălcescu, ”Românii supt Mihai Voievod Viteazul”, [1848], cap. ”Călugărenii”, XIII)
Acest raport de forțe net defavorabil aliaților explică alegerea făcută de voievod pentru terenul de la sud de Călugăreni, care era împădurit, mlăștinos, străbătut de râul Neajlov, în care deplasarea atacatorilor se putea face numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu de trecere peste podul îngust de peste râu. În acest spațiu, superioritatea numerică a turcilor nu a putut fi valorificată, configurația terenului impunând atacul în valuri, fără a fi cu putință desfășurarea largă pe flancuri. Bătălia de la Călugăreni a cuprins trei faze, cu conținut, desfășurări și trăsături diferite.
În ceea ce privește efectivele oștilor aliate, se poate aprecia că Mihai Viteazul a avut sub comanda sa cel mult 10.000 de militari și un parc de artilerie compus din 12 tunuri mari de câmp.
Tot într-o zi de 23 august, în 1328, era încoronat Regele Filip al VI-lea al Franței.
Pe 23 august 1821, Mexic își câștigă independența față de Spania.
Într-o zi de 23 august 1881, prin Decretul nr. 2134, regele Carol I autorizează funcționarea în urbea Brăila a Muzeului științific (în prezent „Muzeul Brăilei”) și a bibliotecii publice, fondate din inițiativă privată.
La data de 23 august 1939, la Moscova, în prezența lui Stalin, era semnat Pactul Ribbentrop-Molotov. Cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, acesta a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă. Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich să-și asigure flancul estic în perspectiva iminenței invadări a Poloniei, petrecută, de altfel, cu o săptămână mai tarziu, la 1 septembrie 1939. Pe de altă parte, Uniunea Sovietica voia să câștige timp, să prevină temporar o învazie germană, întrucât Armata Roșie avea prea puțini ofițeri superiori, după executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, în frunte cu mareșalul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar.
În 1948, pe 23 august, era creat Consiliul Mondial al Bisericilor, care reunește bisericile anglicană, ortodoxă și numeroase biserici protestante.
Tot într-o zi de 23 august 1956, era înființată Biblioteca Centrală de Stat din București.
În anul 1973, pe 23 august, Ilie Năstase devine lider mondial al clasamentului ATP, poziție păstrată timp de 40 săptămâni. Ilie Năstase este unul dintre cei mai mari jucători de tenis, din toate timpurile, a fost primul număr 1 din clasamentul ATP și cel mai bun jucător român de tenis din istorie. Alături de Ion Țiriac a jucat trei finale ale Cupei Davis în anii 1969, 1971 și 1972.
În 1990 pe 23 august avea loc proclamarea independenței Armeniei față de Uniunea Sovietică.
sursa: magicfm.ro, antena3.ro
