Într-o zi de 19 august, în 1881, se năștea, în Liveni, județul Botoșani, George Enescu, considerat cel mai important muzician român. A fost compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor.
A manifestat încă din copilarie o înclinație extraordinară pentru muzică. A început să cânte la vioară la vârsta de 4 ani, la vârsta de 5 ani apărea în primul său concert și începea studii de compoziție sub îndrumarea lui Eduard Caudella. Primele îndrumări muzicale le-a primit de la părinții săi și de la un vestit lăutar, Niculae Chioru.
“Eram, dacă-mi amintesc bine, un copil silitor și chiar destul de conștiincios. La patru ani știam să citesc, să scriu, să adun și să scad. Nu era meritul meu, căci îmi plăcea învățătura și aveam groază de aproape toate jocurile, mai cu seama de cele brutale; le găseam nefolositoare, având simțământul că pierd timpul; fugeam de zgomot și de vulgaritate, iar mai mult decât orice simțeam un fel de spaimă înnăscută în fața vieții. Ciudat copil, nu?” – (Bernard Gavoty – Amintirile lui George Enescu).
Între anii 1888-1894 studiază la Conservatorul din Viena, având ca profesori printre alții pe Joseph Hellmesberger jr. (vioară) și Robert Fuchs (compoziție). Se încadrează rapid în viața muzicală a Vienei, concertele sale în care interpretează compoziții de Johannes Brahms, Pablo de Sarasate, Henri Vieuxtemps, Felix Mendelssohn-Bartholdy, entuziasmând presa și publicul, deși avea doar 12 ani. După absolvirea Conservatorului din Viena cu medalia de argint, își continuă studiile la Conservatorul din Paris (1895-1899). În ziua de 6 februarie 1898 își face debutul în calitate de compozitor în cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonică „Poema Română”. Tot atunci, în același an, începe să dea lecții de vioară la București și să dea recitaluri de vioară. Admirat de Regina Elisabeta a României (celebra iubitoare a artei Carmen Sylva) era deseori invitat să execute piese pentru vioara în Castelul Peleș din Sinaia. Enescu a pus pe muzică câteva dintre poemele reginei Carmen Sylva, dând naștere mai multor lieduri în limba germană ale compozitorului. Prințesa Martha Bibescu și-l disputa pe marele compozitor cu regina, dar se pare că aceasta din urmă a reușit să învingă, George Enescu fiind un invitat permanent la palat unde lua parte la seratele muzicale organizate de regină. Din primii ani ai secolului XX datează compozițiile sale mai cunoscute, cum sunt cele două Rapsodii Române (1901-1902), Suita Nr. 1 pentru orchestră (1903), prima sa Simfonie (1905), Șapte cântece pe versuri de Clément Marot (1908). Stilul componistic al lui George Enescu este greu de definit, oscilând între stilul romantic monumental al lui Richard Wagner (în Simfonia Nr. 1), influențele muzicii franceze (de exemplu, în Cantecele pe versuri de Clément Marot), tendințele neo-baroce (în Suita orchestrală Nr. 2) și exprimarea modernă cu totul personală din muzica de cameră, opera Oedip sau Simfonia de Cameră. Nu trebuie uitată influența folclorului românesc, evidențiat în cele două Rapsodii Române, Sonata pentru vioară “cu caracter popular românesc”, Suita orchestrală Nr. 3 „sătească”. Celebritatea internațională a lui George Enescu – de care era el însuși intrigat – se datorează în special Rapsodiei Române Nr. 1, popularizată mai ales de Leopold Stokowski la pupitrul Orchestrei Filarmonice din Philadelphia, uitându-se marile sale creații.
La 19 august 1858 reprezentantii celor şapte puteri (Marea Britanie, Franta, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) au semnat Convenţia de la Paris, potrivit căreia cele două ţări române urmau să poarte numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti (fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprii), rămânând sub suzeranitatea Porţii. Convenţia a devenit legea fundamentală a ţării şi a rămas în vigoare până în 1864.
Pe 19 august 1920, la Palatul Artelor aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertății) din București, prin mareșalul Joffre, Guvernul francez decora orașul București cu cea mai înaltă distincție militară: Crucea de razboi.
La data de 19 august 1940, în urma tratativelor româno-bulgare referitoare la contenciosul Dobrogei de sud, desfășurate în perioada 19-21.08.1940 la Craiova, România revenea la frontierele din 1912, cedând Cadrilaterul către Bulgaria. Tratatul a fost semnat la 7.09.1940.
Tot într-o zi de 19 august în anul 1946 se năștea cel de-al patruzeci și doilea președinte al Statelor Unite ale Americii, Bill Clinton. William Jefferson “Bill” Clinton a fost șef al executivului Statelor Unite două mandate complete de 4 ani între 1993 și 2001. Înaintea câștigării alegerilor prezidenţiale din 1992, Clinton a servit cinci mandate, dintre care ultimele patru consecutive, în calitate de al 50-lea, respectiv al 52-lea guvernator al statului Arkansas.
19 august 1958, Iolanda Balaș cucerea pentru România primul titlu european la săritura în înălțime, la Campionatele European de Atletism de la Stockholm, desfășurate în perioada 19–22.07.1958.
În 1983, pe 19 august, se încheiau lucrările la prima magistrală a metroului bucureștean, care străbate orașul pe axa est-vest, legând cartierele Titan, Balta Albă și Militari cu centrul Capitalei.
Anul 1979, 19 august a fost inventat CD-ul – Revoluția s-a produs într-o periferie a orașului Hanovra din Germania.
La data de 19 august 1991 avea loc Puciul de la Moscova. Puciștii preluau controlul Televiziunii și Radioului. Boris Eltin dădea un decret prin care toate hotărârile Comitetul de stat pentru starea excepțională (C.S.S.E.) nu aveau valabilitate pe teritoriul R.S.F.S. Rusă.
sursa: magicfm.ro, antena3.ro
