Într-o zi de 16 septembrie, în 1836, Domnul Țării Românești, Alexandru D. Ghica, instituia ca moneda a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale.
Era pentru prima data când se vorbea clar despre actuala monedă oficială a României în calitate de nucleu al unui sistem monetar. Cu precădere în secolul al XlX-lea, pe teritoriul celor trei provincii românești circulația monetară cunoștea o mare diversitate, nelipsind din peisaj monedele vest-europene ale momentului, precum și talerul-leu olandez, o foarte frumoasă și apreciată moneda în zona de influență a Imperiului otoman. Talerul olandez, care avea gravat pe el un leu, era foarte iubit, astfel că în Balcani trei state, Albania și Bulgaria, alături de România, au o moneda națională al cărei nume înseamnă leu, adică leka și leva. Numele talerului-leu vine de la imaginea heraldică a nobilului care caracteriză moneda. Dar nu numai balcanicii sau otomanii au apreciat moneda olandeză. Ea a ajuns pe continentul american, odată cu spaniolii, dar acolo, spre deosebire de romanii care au păstrat leul din denumire, s-a preferat talerul, care a devenit, prin tot felul de rostogoliri lingvistice, dolarul de astăzi. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a carui dublă alegere în fruntea principatului Moldovei și a celui numit Țara Românească sau Muntenia a pus bazele unificării românești, intenționa să creeze o monedă a noului stat numită roman sau romanat, însă abia venirea lui Carol l pe tronul Principatelor a fost urmată de lansarea monedei cu numele tradițional de leu. La început teoretic, apoi și practic. Primii lei românești au fost, de fapt, subdiviziunea banilor, de 1, 2, 5 sau 10 bani, bătuți în Anglia, în 1867. În 1870 apărea și leul de argint, iar 7 ani mai târziu și bancnotele. Leul românesc era deja o monedă serioasă, mai avea nevoie de o bancă proprie. A fost și ea înființată în 1880.
Din data de 16 septembrie 1408 datează menționarea documentară a primului ținut din Moldova – ținutul Romanului.
Pe 16 septembrie 1437 s-a încheiat, la Căpâlna, “uniunea frăţească” cunoscută în istorie sub numele de “Unio Trium Nationum”. În urma acestei întelegeri, românii, populaţia majoritară din Transilvania, erau consideraţi “toleraţi” din punct de vedere politic.
În 1630, pe 16 septembrie, era fondat orașul Boston, cel mai mare oraș din Massachusetts și unul dintre cele mai vechi orașe din Statele Unite. Cel mai mare oraș din New England, Boston este considerat neoficial capitala acestei regiuni istorice, datorită impactului economic și cultural pe care îl are.
La data de 16 septembrie 1804, fizicianul francez Joseph-Louis Gay-Lussac se ridica la o înălțime de 7.016 m cu un balon cu hidrogen, stabilind un record mondial.
Tot într-o zi de 16 septembrie, în 1868, se deschidea, la Sibiu, primul Congres național-bisericesc al românilor ortodocsi din Transilvania și Ungaria; se adopta Statutul organic, care consfințea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania și Ungaria.
În 1868, pe 16 septembrie, se alegeau primii membri ai Societății Academice Române. Erau propuși și aleși în unanimitate: Gheorghe Sion, Mihail Kogalniceanu și Alexandru Papiu Ilarian.
La data de 16 septembrie 1880 era înființată Societatea farmaciștilor din România.
În 1966, pe 16 septembrie, avea loc inaugurarea noii Opere Metropolitan din New York. Spectacolul de inaugurare a fost “Antoniu și Cleopatra” al lui Samuel Barber, cu Leontyne Price în rolul principal.
La data de 16 septembrie 1976 intra în funcțiune prima platformă românească de foraj marin.
La 16 septembrie 2008, Senatul a aprobat modificarea Legii 303/2004, prin care procurorii şefi ai DNA, DIICOT şi PICCJ, precum şi adjuncţii lor, nu mai sunt numiţi de preşedintele ţării, ci de plenul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul secţiei de procurori a CSM.
Astăzi este Ziua internațională pentru protecția stratului de ozon, marcată pe baza unei rezoluții a Adunării Generale a ONU; la 16 septembrie 1987 a fost semnat, la Montreal, Protocolul privind substanțele care subțiază stratul de ozon, protocol la care a aderat și România.
Tot astăzi este și Ziua europeană de prim ajutor, desemnată în anul 2000 de către forurile coordonatoare ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semiluna Roșie pentru a atrage atenția, prin manifestările organizate în această zi, asupra importanței cunoașterii regulilor de acordare a primului ajutor în acțiunile de salvare a persoanelor aflate în primejdie.
sursa: magicfm.ro, wikipedia.ro
