Pe 10 iunie 1860 s-a nascut soprana Hariclea Darclée. Hariclea Darclee debuteaza intr-un recital de canto in 1881 pe scena teatrului din Braila, orasul sau natal. Pleaca la Paris unde este remarcata de Charles Gounod, care ii incredinteaza rolul Margaretei din opera sa Faust, rol cu care isi face debutul pe scena Operei, in anul 1888. Se pare ca tot Gounod a fost acela care i-a sugerat luarea numelui Darclée. In scurt timp, Hariclea Darclée cucereste publicul si devine preferata multor compozitori. Astfel, Giacomo Puccini compune pentru vocea ei Tosca, Pietro Mascagni Iris iar Alfredo Catalani La Wally. Hariclea Darclée s-a impus ca primadonna in marile teatre de opera de la Paris, Berlin, Florenta, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova si Sankt Petersburg.
La Scala din Milano, scena consacrarii sale mondiale, Hariclea Darclée a debutat pe 26 decembrie 1890, cu rolul Chimène din Le Cid de Massenet, aplaudata chiar de Giuseppe Verdi, succesul aducandu-i imediat contracte la cele mai mari teatre din Italia. Intre 1893 si 1910 a cunoscut gloria pe marile scene ale lumii, revenind adeseori la Scala din Milano.
Intr-o zi de 10 iunie, in 1793, la Paris se deschidea prima gradina zoologica din lume – La Menagerie du Jardin des Plantes. Istoria „Jardin des Plantes”, un adevarat muzeu in aer liber, este strans legata de istoria Frantei. In 1633, regele Ludovic al XIII-lea a avut ideea sa construiasca „Jardin des Plantes”, gradina regala de ierburi medicinale, destinata, in special, studentilor de la Facultatea de Medicina. Dupa Revolutia din 1789, Menajeria regala de la palatul Versailles a fost si ea mutata la „Jardin des Plantes”. Astazi, cea mai veche gradina zoologica din lume se intinde pe 24 de hectare si gazduieste 350 de specii de mamifere, 480 de specii de pasari si peste 70 de feluri de reptile. Pe parcursul existentei sale, gradina nu a fost inchisa decat o singura data, in 1870, cand Parisul a fost asediat. Din cauza foametei, parizienii au luat cu asalt gradina si au mancat multe din animalele gazduite aici.
Tot intr-o zi de 10 iunie, in 1902, in Statele Unite erau patentate plicurile cu fereastra. Adresa aparea, de acum, in interiorul scrisorii, si nu pe plic. Fabricarea acestor plicuri a inceput in acelasi an.
Pe 10 iunie 1912, la Mitingul aviatic de la Aspern, in Austria, Aurel Vlaicu obtinea un mare succes: aflat in competitie cu piloti celebri ai timpului, Aurel Vlaicu si avionul sau Vlaicu 2, castigau cinci premii, printre care premiul I pentru aruncarea unui proiectil la tinta de la o inaltime de 300 de metri, si premiul al II-lea pentru aterizarea la punct fix.
La data de 10 iunie 1943, jurnalistul maghiar Ladislau Biro patenta pixul cu bila. El observase ca cerneala folosita la masinile tipografice se usuca foarte repede pe hartie, fara sa lase pete, si ca urmare s-a gandit sa o foloseasca si la stilourile obisnuite. Problema era ca cerneala respectiva era mai groasa decat cea folosita la stilouri si nu curgea din rezervor in penita. Solutia jurnalistului a fost montarea unei mici bile de metal la capatul stiloului, astfel incat aceasta bila sa vina in contact cu cartusul de cerneala. In momentul scrierii, bila se rotea si antrena cerneala, depunand-o pe hartie.
Tot intr-o zi de 10 iunie, in 1972, Elvis Presley concerta pentru prima data in New York. Spectacolul a fost inregistrat.
sursa: magicfm.ro, mediafax.ro, a1.ro
