Comisia Europeană a aprobat recent folosirea drept hrană a unui anumit tip de insecte și este a doua decizie de acest fel luată anul acesta. Populatia globului urmează să crească de la 7,2 miliarde de oameni la 9,6 miliarde, până în anul 2050, ceea ce înseamă că producția de hrană va trebui să se dubleze. Iar acest lucru nu este posibil si nici sustenabil pentru mediu. Subiectul a fost dezbătut, zilele acestea, în cadrul Târgului Internațional de invenții și inovații din domeniul alimentar, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu, în perioada 22-26 noiembrie.
Expertii în nutriție caută în permanență surse de hrană mai prietenoase cu mediul, mai hrănitoare și mai ușor de obținut. Aceștia susțin că insectele, fie întregi, fie sub formă de pulbere, reprezintă o alternativă sustenabilă pentru sursele de proteine.
La începutul lunii mai 2021, Comisia Europeană a aprobat consumul unor insecte, mai exact folosirea viermilor de făină galbeni uscați (Tenebrio molitor larva) Știrea a bucurat și supărat deopotrivă mai multe tabere de consumatori, principala problemă ridicată fiind legată de obiceiurile de consum ale fiecărui popor în parte.
Această primă autorizare de comercializare a insectelor pe piața UE ca alimente noi efectuată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Demersul a fost susținut și de o asociație de 78 de instituții formată din producători de insecte, instituții academice și centre de cercetare, producători de echipament și tehnologie care promovează creșterea insectelor pentru hrană umană și animală.
”Cu ocazia aprobării, Comisia a specificat și modul în care noul aliment se poate consuma. Poți mânca viermii de făină galbeni uscați ca gustare, sub formă de insecte uscate întregi sau îi poți găsi sub formă de ingredient al unor produse alimentare – de exemplu, ca pudră, în produse proteice, biscuiți sau alte produse pe bază de aluat.
Un domeniu fascinant este utilizarea insectelor în industria farmaceutică, în principal pentru extragerea de substanțe cu rol antibacterian sau antiviral. Insectele conțin chitină – utilizată pentru producerea de chitosan –, o substanță folosită pentru oprirea sângerărilor sau ca agent antibacterian”, a declarat Constantin Muraru Research Manager, IPIFF Bruxelles, speaker la conferința dedicată alimentelor sustenabile.
De asemenea, confirmă amprenta de mediu redusă a creșterii insectelor. „În funcție de tehnologia folosită, amprenta insectelor poate fi până la jumate din cea a cărnii de pui sau a produselor din soia. Avantajele principale ale creșterii insectelor sunt suprafața scăzută necesară construcției unei ferme – deoarece aceste ferme sunt dispuse vertical – și cantitatea infimă de apă folosită, pentru că aceste specii obțin apa necesară din hrana pe care o consumă”, mai spune Constantin Muraru.
România se îndreaptă cu pași timizi spre acest segment, cele mai utilizate surse de proteine rămân cele de origine vegetală și cele obținuțe din miscro-organisme.
O altă sursă importantă de nutrienti și aminoacizi este spirulina, o algă cu multiple beneficii asupra organismului.
”Am văzut în spirulină potenţialul unui aliment sănătos şi ecologic, care răspunde provocărilor hranei viitorului”, spune Romain Couderc, Co founder Spinoa, speaker la Conferințele Științifice INOVALIMENT.
Spirulina este una din cele mai bogate surse de nutrienți de pe pământ. 7g (o lingură) de spirulină pudră oferă organismului: 4g de proteine, 1.7g de carbohidrați, 1g de acizi grași (atât Omega-6, cât și Omega-3, într-un raport de aproximativ 1,5-1,0), 11% din doza zilnică recomandată (DZR) de vitamina B1, 15% din DZR de vitamina B2, 4% din DZR de vitamina B3, 21% din DZR de cupru și 11% din DZR de fier.
Totodată, spirulina este o sursă bună de magneziu, potasiu, mangan și mai mulți carotenoizi, incluzând zeaxantina și clorofila.
În ceea ce privește calitatea proteinei din compoziția spirulinei, aceasta este considerată a fi excelentă în comparație cu proteinele din ouă, deoarece oferă toți aminoacizii esențiali de care organismul are nevoie.
În cadrul Conferințelor Inovaliment, specialiștii din mediul universitar din Cluj și Galați au prezentat ultimele noutăți legate de bacteriile probiotice, care se obțin, la rândul lor tot din micro-organisme, ca și spirulina.
”Ne mândrim cu tehnicile de condiționare a biomasei, a bacteriilor probiotice. Avem o tehnică de microincapsulare prin atomizare, care conferă probioticelelor o stabilitate la o concentrație ridicată, timp de 6 luni. Aceste probiotice sunt ușor de integrat ca suplimente alimatare sau direct in alimente”, Dan Vodnar Prorector USAMV Cluj Napoca, specialist în gastronomie moleculara.
