Un artist de la noi le recomanda zilele trecute celor care aspiră la o carieră în muzică să nu mai menționeze, atunci când trimit o piesă unui label sau unui artist important, că este prima lor producție, pentru că șansele ca acel artist sau acel label să asculte piesa scad considerabil. Eu nu am de gând să vă ascund că Dezbate România este a doua competiție de debate la care particip.
De asemenea, nu voi menționa faptul că am pierdut în sferturi abia la final pentru a vă face să citiți până la capăt articolul de față, chiar dacă mi-a trecut asta prin minte. Când m-am înscris în competiție, nu credeam că mă voi distra atât de tare la un eveniment al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.
Huo, ce cauți la Dan Voiculescu? m-a întrebat zilele trecute un fost coleg pe Facebook. I-am răspuns că nu-l caut pe Dan Voiculescu și că particip la cea de-a VI-a ediție a unei competiții naționale care m-a tentat din prima clipă în care am auzit de ea: Dezbate România. E îngrijorător cum am ajuns să etichetăm negativ inițiative și organizații doar pentru că nu ne place un nume. E ca și cum ai blama o domnișoară căreia nu-i place fotbalul și, în ciuda acestui lucru, donează câțiva lei Fundației Mihai Neșu.
Revenind, i-am avut colegi în echipa Argumentum pe Adelina Jelescu (UniBuc – Facultatea de Științe Politice, alumni CNE), Adrian Băzăvan (SNSPA – Științe Politice, alumni CNE) șiFlorentina Terțiu (UniBuc – Drept, alumni CNE). Două hopuri am avut de trecut până să figurăm printre cele 8 echipe din sferturi.
Primul, să construim o argumentație pe baza următoarei întrebări: Pot influența protestele de stradă luarea unor decizii economice sau sociale la nivel național? Am venit și cu argumente pro, și cu argumente contra, toate centrate pe protestele din spațiul românesc ce au avut loc în ultimii doi ani, privite de noi dintr-o perspectivă mai mult politică. N-avea cum să fie altfel venind din partea a doi studenți la științe politice, unul la drept și unul la administrație publică.
Le-a plăcut, am mers mai departe și a urmat interviul de la sediul Fundației. Două domnișoare și un tip ne-au întâmpinat cu zâmbetul pe buze și ne-au pus să simulăm o dezbatere spontană, cu o moțiune pusă pe masă pe loc și pe care am pregătit-o în mai puțin de 5 minute. Cool. Fierbea adrenalina în mine la o temperatură mai ridicată față de cea din timpulMarșului anti-etnobotanice din 2011, când am reușit să scot mii de elevi în stradă. Ne-am “certat” între noi dacă “Internetul ar trebui cenzurat”. Asta a fost moțiunea. Să vă mai spun că am fost nevoit să găsesc argumente care să vină în susținerea afirmației? Să vă mai spun că printre exemplele date s-a numărat și Florin Popescu, cu al său proces cu Dumitru Sechelariu?
Le-a plăcut din nou de noi și uite așa am ajuns să ne batem în sferturile de la Dezbate România cu echipa “Simbol”, încercând să convingem juriul, format din Trisi Cristea (director general Fundația Dan Voiculescu), Alessandra Stoicescu (jurnalist și fondator IMA), Nicolae Iliescu (director general Biblioteca Metropolitană), Daniel O. Bejan (scriitor), Corneliu Carabela (marketing manager Fischer International), că argumentele noastre sunt mai bune. Tema?Sistemul de sănătate ar trebui să fie exclusiv privat. Locația, Sala Senatului din Universitatea Româno-Americană. Premii tentante, fotograf profesionist, asistență generoasă, interviuri pentru Antene, deci treaba e profi la Dezbate România.
Am fost contra și, datorită pozițiilor noastre populiste și raționale, care susțineau în mare că cei cu venituri mici n-au șanse să se descurce într-un sistem de sănătate exclusiv privat, credeam că vom izbuti să ne calificăm mai departe. Asta e, au câștigat ei, cu un exercițiu de imagine care a exclus din start ideea de sistem exclusiv privat (pentru că ideea pe care au avansat-o avea nevoie de subvenții și ajutor de la bugetul de stat) și cu un stil poate mai academic decât al nostru. Dacă de la Naționala de dezbateri pentru studenți a ARDOR Moldova am plecat cu Premiul II, de data aceasta am pierdut meciul la o diferență foarte-foarte mică. Totuși, am bifat o experiență. Și nu numai…
Am învățat că documentarea și cercetarea sunt esențiale atunci când ai de vorbit despre o chestiune atât de complicată precum sistemul de sănătate și, poate cel mai important, m-am distrat. M-am simțit bine în sensul că m-am bucurat de eveniment, de șansa de a-mi susține ideile în fața unor oameni ce au în spate o tonă de experiență, de o ocazie să fac ceea ce îmi place până la urmă: să dezbat, să-mi spun părerea în public, să îmi exersez și să îmi îmbunătățesc discursul.
Mi-a plăcut și m-a provocat foarte mult formatul liber, care ne-a dat șansa să avem schimburi de replici tăioase atât între cele două echipe, cât și între noi și membrii juriului. Îmi plac discuțiile în contradictoriu. Mai ales cele naturale. Ne-au șicanat în permanență și ne-au pus o grămadă de întrebari, testându-ne spontaneitatea și replicile. Mă refer la personalitățile din juriu. Am savurat aceste momentele!
Voi încerca să ajung și la celelalte 3 dezbateri din competiție. Cea de mâine, 16 ianuarie 2014, chiar nu trebuie ratată! Se vor duela două echipe compuse exclusiv din studenți ce activează în Clubul Debaterilor din București. Cei 8 se cunosc, moțiunea sună cam așa “Clonarea umană ar trebui interzisă prin lege”, iar eu abia aștept să văd care este echipa ce ne va reprezenta clubul în semifinale. Nici nu știu cu cine să țin. Succes!
Pe scurt, despre Dezbate România: format lejer, adrenalină garantată, organizare de la profi în sus, zero nuanțe politice (fără propagandă anti-băsistă) – trebuia clarificat și acest aspect, juriu activ, premii mari. Vreți să participați la următoarele ediții? Nu ezitați!
Felicitări celor de la Simbol!
