Ionuț Budișteanu, speranța României în materie de Artificial intelligence, creatorul vederii cu … limba pentru orbi
Ionuț a fost întotdeauna pasionat de calculator. De la 3 ani părinții nu-l puteau desprinde din fața computerului. Atunci au observat că, spre deosebire de ceilalți copii de vârsta lui, el nu se uita la televizor și nici nu ieșea la joacă. Stătea ore în șir în faţa calculatorului, încercând să descopere singur soluții pentru… probleme de informatică. După sperietura inițială, părinții i-au rămas alături. Din două salarii de bugetar.
După ce a studiat singur, la 10 ani, materia de liceu și chiar pe cea de facultate, Ionuț a început să devoreze on-line biblioteci din întreaga lume, cărţi, lucrări complicate, reviste de specialitate cu ultimele cercetări și zeci de teze de doctorat din domeniul Inteligenţei Artificiale.
A fost mulți ani olimpic la informatică, însă și-a dat seama că cel mai mult îl atrage programarea cu ajutorul căreia ar putea crea softuri capabile să revoluționeze tehnologia. Au urmat zile şi ore de studiu, cu încăpăţânare nerezonabilă, pentru a înţelege şi a putea da viaţă maşinilor. Așa a ajuns cercetător în software şi algoritmi.
Folosește programe avansate precum PROLOG si LISP, iar cu ajutorul acestora a creat deja peste 18 softuri utilitare din ce în ce mai ambițioase, fiecare cu o altă întrebuinţare.
Prima sa aplicație practică a fost gata când nu terminase încă clasa a V-a: un program-calculator care îi ajuta colegii să calculeze în timp record diferite funcții și matrici. La drept vorbind, multe dintre primele sale softuri erau special concepute pentru a-i scuti prietenii de ”toceală”.
De la acest „calculator minune” până la softurile recunoscute de cercetători occidentali a mai fost doar un pas. A urmat schema complexă de anti-piratare a unui software implementată în proiectul YahooPass – viruşii şi „caii troieni” creați pentru baza de date americană MegaSecurity în clasa aVII-a.
Însă proiectul său de suflet rămâne softul capabil să facă predicţii la bursă, meteo, să recunoască amprentele și vocea umană. „Reţeaua neuronală a învăţat valorile zilelor precedente şi reuşeşte, cu o mică eroare, să prognozeze ce va întâmpla în ziua următoare la bursă. De pildă, pentru recunoaşterea oamenilor, reţeaua neuronală artificială a softului a fost învăţată cu anumite feţe”, explică firesc Ionuţ.
Au urmat programele care pot fi folosite pentru accesul la distanţă al unui calculator, programe utile în supravegherea unui copil sau care au capacitatea de a recunoaşte scrisul de mână, chipurile sau vocile umane. Poate și din dorința de a-și proteja propriul computer, de care este mai nedespărțit, a conceput un soft care poate fi folosit pentru localizarea calculatoare furate.
Cu ajutorul unui alt soft conceput de Ionuț, băncile ar putea fi mai în siguranță deoarece programul recunoaște și transmite instantaneu avertizări persoanelor abilitate atunci cand în instituție intră o persoană care poartă cagulă. Invenția a fost apreciată la o conferință în Elveția şi i-a adus lui Ionuț Budișteanu și o propunere de job, de la Compania Google.
Ultima invenție a lui Ionuț e pe cât e de inedită, pe atât e de revoluționară pentru lumea medicinei și a tehnologiei: un dispozitiv care utilizează limba (nu ochii) ca ”traducător” pentru vedere și care, îi poate ajuta pe nevăzători să perceapă forme, culori şi lumini, cu ajutorul unui webcam conectat la un laptop.
Cu aceasta lucrare, Ionuț și-a propus să depășească nivelul cercetărilor începute, dar nefinalizate de US Army. Cu ajutorul camerelor cu vedere în infraroșu, americanii încercau să găsescă o soluție pentru ca soldații să vadă ce se întâmplă în spatele lor. Tânărul informatician român a plecat de la aceste studii, însă a urmărit ca invenția sa să aibă o destinatie medicală. La prima vedere o invenție inedită, greu de înțeles, cu atât de mai mult de explicat. Însă pentru Ionuț, lucrurile sunt foarte clare: „Dispozitivul preia cu ajutorul unei camere web imagini, le procesează în timp real și, cu ajutorul inteligenței artificiale, le transmite pe o matrice senzor plasată pe limbă.” explică cu modestie el.
Invenția este destinată persoanelor nevăzătoare, care îndeplinesc condiția să fi văzut la un moment dat în viață, astfel încât să aibă în memorie forma obiectelor și reprezentarea mediului înconjurător. „În cercetarea mea, am plecat de la teoria potrivit căreia noi nu vedem cu ochii, ci cu creierul. Astfel, pe matricea-senzor de pe limbă se generează un curent electric proporțional cu imaginea, iar în timp creierul persoanei nevăzătoare va reuși să decodifice informația plasată pe limba, asta pentru ca zona gustului și zona văzului au porțiuni pe care se suprapun în neuro-cortex.”
Băiatul este conștient de avantajele invenției sale: „Dincolo de costurile extrem de mici pe care le implică, programul oferă persoanelor cu deficiențe de vedere posibilitatea de a se orienta, în timp real, în spațiu. Mai mult, în plus față de codul Braille, acestea au acces la un conținut mai mare de informații în timp real, într-un timp extrem de scurt necesar înțelegerii imaginilor electrice.”
Ca un cercetător adevărat, Ionut a și experimentat propria invenție. Astfel, cu această interfață, persoane cu deficiențe de vedere au reușit să localizeze obiecte și informații pentru prima dată. Cu matricea senzor, în doar câteva ore necesare pentru acomodare, acestea au reușit să recunoască litere și chiar mai mult: să citească texte și să se deplaseze cu ajutorul dispozitivului montat pe limbă.
În mod evident, Ionuț nu intenționează să se oprească aici. În continuare, el își propune să găsească metode software pentru ca, doar conținutul relevant din imaginea preluată de la webcam să ajungă pe senzorul plasat pe limbă. „Momentan dispozitivul trebuie conectat la un computer, însă în viitor, el va putea, la fel de bine, să funcționeze și fără acesta. Efectiv, cu ajutorul acestei invenții, persoanele cu probleme de vedere au șansa să ajungă să înțeleagă, cu ajutorul limbii, realitatea în care trăiesc” mărturisește cu satisfacție Ionuț.
Specialiștii spun, fără rezervă, că descoperirea lui Ionuț este extrem de valoroasă. Iar ca dovadă, Ionuț a fost déjà premiat pentru această descoperire la un concurs internațional de științe exacte în Taiwan, concurs la care au fost reprezentate peste 30 de țări. A primit direct, chiar de la organizatori, invitația de a participa la această competiție, ca urmare a medaliei câștigate anul trecut de la prestigioasa Universitate Yale din Statele Unite.
În viitor, un encefalograf revoluţionar i-ar putea ajuta pe cei cu diferite forme de handicap să folosească un computer doar cu puterea minţii. Iar efectele devastatoare ale calamităților naturale ar putea fi evitate cu ajutorul programului care recunoaște și transmite atenționări despre uragane, tsunami sau incendii de păduri.
Fotografii cu Ionut Budisteanu de la competitia INTEL din SUA si cu dispozitivul creat de el
[oqeygallery id=204]
[oqeygallery id=203]
