Este un proiect interdisciplinar care vizează determinarea cantitativă a seniorilor 85+ din România, precum și un studiu de cercetare științifică al factorilor favorabili longevității în “zonele albastre” ale României pentru indivizii 90+.

Obiective:

• Realizarea unei hărți a longevității în România, un proiect unic din punct de vedere conceptual
• Identificarea factorilor favorabili longevității în “zonele longevive” ale României (factori genetici ți de stil de viață)
• Evaluarea comparativă a rezultatelor studiului din România cu studiile din “Blue Zones”
• Cercetarea științifică asupra modului în care factorii legați de mediu au impactat favorabil longevitatea seniorilor

Proiectul presupune o analiză cantitativă a datelor privind longevivii României care înseamna identificarea numerică și regionala a seniorilor și o analiză calitativă care presupune identificarea factorilor de longevitate, din perspectiva genetică și socio-antropologică și modul în care aceștia impactează calitatea vieții seniorilor subiecți ai studiului.

Determinarea cantitativă țintește documentarea socio-demografică a localităților din România cu un procent ridicat de seniori peste 85 de ani. La nivelul României, conform ultimului recensământ, în baza Tempo a INSSE, în 2023, segmentul 85+ reprezenta 1,94% din totalul populației rezidente in Romania. În 2023 în Romania erau 370.309 locuitori în categoria 85+ din totalul populației de 19.054.548.

Determinarea calitativa presupune un studiu pilot în zonele “albastre” ale României, studiu ce implica o evaluare medicala cu screeningul unor biomarkeri ai longevității conform protocoalelor de specialitate, dar și abordarea factorilor genetici de deteminare a vârstei biologice, precum și o evaluare socio-antropologică privind comportamentele comunitare și individuale ale unor subiecți din eșantionul vizat.

Rezultatele analizei numerice a seniorilor 85+ vor fi concretizate într-o aplicație web care va contura harta longevității din Romania. La nivelul acestei hărți vor fi evidențiate top 5 localități în funcție de procentul de seniori, precum și top 3 localități la nivelul fiecărui județ, dupa același criteriu.

Rezultatele cercetării calitative vor viza analiza factorilor de longevitate pe segmentul 90+ deoarece acesta reprezintă doar 0,5% din totalul populației, ceea ce înseamnă ca 1,44% mor înainte de 90 de ani.

CONCLUZII

• Rezultatele analizei numerice a seniorilor 85+ au fost concretizate într-un site web care conturează harta longevității din România pe regiuni și localități;
• Harta digitală evidențiaza TOP 5 localități din România după procentul de seniori 85+ raportat la populația din zona respectivă, precum și posibilitatea de a accesa TOP 3 localități la nivelul fiecărui județ. În România, conform ultimului recensământ, în baza Tempo a INSSE, în 2023, segmentul 85+ reprezenta 1,94% din totalul populației rezidente în România;
• La nivelul țării, 2/3 din longevivi sunt de sex feminin;
• Mediul rural este favorabil longevității deoarece cele 5 localități cu cele mai mari procente de seniori (peste 8%) sunt localități rurale;
• Analizele medicale au indicat rezultate în limite normale sau usor crescute, ceea ce indică absența patologiilor asociate vârstei și o stare generală bună;
• Stilul de viață este definitoriu pentru longevitate față de bagajul genetic. Din aceste interviuri reiese că longevitatea acestor persoane este strâns legată de un stil de viață activ, alimentație simplă și sănătoasă, legături familiale puternice și o atitudine echilibrată față de viață. Acești oameni au muncit din greu, au trăit în armonie cu natura și comunitatea lor și au adoptat o abordare moderată în tot ceea ce au făcut, aspecte ce par să le fi conferit o viață lungă și plină de sens;
• Factori comuni care pot favoriza longevitatea persoanelor din cohorta examinată:
  • relații familiale armonioase;
  • alimentație simplă preponderent vegetală și restrictivă din punct de vedere caloric;
  • activitate fizică intensă de tip agricol până la vârste înaintate (peste 90 de ani);
  • mers pe jos 7-8 km pe zi pentru a ajunge la serviciu sau la munca câmpului;
  • fără consum de alcool sau tutun în exces, paharul de vin natural fiind singurul tip de alcool consumat ocazional;
  • prânzul a fost masa esențială a zilei;
  • relația cu Divinitatea și posturile religioase respectate.