FDVDR susține demersul iniţiat de UNESCO ”Următorii 50 de ani: Patrimoniul mondial ca sursă de rezilienţă, umanitate şi inovaţie”

Expoziţia ”Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural – 50 de ani” s-a deschis, miercuri, 16 noiembrie, în foaierul sălii de plen a Camerei Deputaţilor.

Organizat de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, împreună cu Comisia Naţională a României pentru UNESCO, în parteneriat cu Romfilatelia, evenimentul celebrează împlinirea a cinci decenii de la adoptarea Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural.

Preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, deputat Ana-Maria Cătăuţă, a afirmat că e nevoie de “mai mult pragmatism” şi de “o mai mare coordonare şi continuitate” în ceea ce priveşte protecţia patrimoniului românesc.

“Noi, la Comisia UNESCO, ştim că e nevoie de mai mult pragmatism şi de o mai mare coordonare şi continuitate pentru că timpul e atât de important şi de multe ori se pierd oportunităţi şi fonduri, dar riscul e să ajungem în punctul în care şi credibilitatea să fie, cumva, pusă la îndoială, dacă nu reuşim să facem faţă evaluărilor la care România va fi în curând supusă”, a spus Cătăuţă.

Deputatul PSD a pledat pentru renunţarea la practica de a privi cultura şi monumentele “ca pe elemente care consumă bani şi resurse”, arătând că patrimoniul este “un element de pace şi de parteneriat”.

“Să înţelegem că patrimoniul are un impact pozitiv asupra mediului social, asupra mediului economic, asupra educaţiei şi a sănătăţii publice. Trebuie să înţelegem că patrimoniul este un element de pace şi de parteneriat”, a mai spus Ana-Maria Cătăuţă.

Secretarul general al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, Madlen Şerban, a afirmat că “a pune România pe harta planetei nu este un scop în sine, ci este acela de a face viaţa comunităţilor şi a oamenilor mai fericită, mai bogată şi să arătăm ce înseamnă România la nivel global”.

“Nu este un scop în sine să trimitem obiectivele noastre într-o listă globală. Scopul este să trăim alături de ele, să le dăm viaţă, pentru că ele ne reprezintă, dar sunt construite de noi, de oameni. (…) Patrimoniul în această convenţie este privit ca un pretext şi un scop pentru colaborare internaţională şi suntem onoraţi să avem în viaţa noastră de zi cu zi parteneriate internaţionale, dar şi parteneriate naţionale cu o diversitate de instituţii”, a spus Madlen Şerban.

Simona-Mirela Miculescu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, a transmis un mesaj înregistrat în care a îndemnat la sărbătorirea celor 50 de ani de la semnarea Convenţiei printr-un angajament unanim de a considera patrimoniul românesc drept “una din principalele noastre priorităţi”.

“Credem, în continuare, cu tărie, în ceea ce scrie în Convenţia din 1972: ‘Patrimoniul este moştenire a trecutului de care ne bucurăm astăzi şi pe care o transmitem generaţiilor viitoare. Moştenirea noastră culturală şi cea naturală sunt două surse de viaţă şi de inspiraţie de neînlocuit’. Un adevăr etern. Aşadar, să onorăm spiritul acestei convenţii şi aceşti 50 de ani printr-un angajament unanim şi mai ferm şi mai creativ de a considera patrimoniul românesc ca una din principalele noastre priorităţi”, a transmis Simona-Mirela Miculescu.

Ambasadorul Republicii Franceze, Laurence Auer, a arătat că este foarte important că România continuă prezervarea patrimoniul intangibil.

Diplomatul francez a mulţumit ţării noastre, care, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, în anul 2019, după incendiul Catedralei Notre-Dame, a susţinut şi a participat financiar la renovarea celebrului monument.

Au mai susţinut alocuţiuni: Oana Zaharia, manager interimar al Institutului Naţional pentru Patrimoniu, şi Cristina Popescu, director general al Romfilatelia, părintele Nicolae Dascălu, consilier patriarhal, precum şi lectorul universitar Alexandru Andrăşanu, coordonator al Programului Geoparcuri UNESCO.

Andrăşanu a anunţat că, la sfârşitul lunii martie a anului viitor, România va găzdui cea mai mare întâlnire a geoparcurilor europene, unde şi-au anunţat prezenţa aproape 200 de participanţi, reprezentând 94 de teritorii, din 28 de ţări.

“Ne dorim ca anul viitor să putem să colaborăm cu celelalte desemnări UNESCO, astfel încât să creăm o strategie naţională, să putem organiza întâlniri de lucru şi mai ales să propunem câteva iniţiative legislative. Şi o să vă dau exemplu una singură. Tot spunem că desemnările UNESCO, patrimoniul UNESCO (…) reprezintă atractori turistici, reprezintă o bază pentru dezvoltarea turismului. Dar în ceea ce se cheamă lista zonelor cu potenţial turistic ridicat foarte multe localităţi unde există patrimoniu UNESCO nu sunt prinse în această listă. Deci, putem avea un obiectiv concret pentru anul viitor să completăm în această listă comunele cu patrimoniu pentru ca acestea să poată beneficia de programe de finanţare”, a arătat Alexandru Andrăşanu.

Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României este membră în rețeaua Asociațiilor și Cluburilor pentru UNESCO.
La iniţiativa Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România este aniversată în fiecare an pe 16 noiembrie.

Până în prezent, România a înscris în lista patrimoniului şapte situri culturale: bisericile din Moldova, mănăstirea din Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, centrul istoric al Sighişoarei, bisericile de lemn din Maramureş, peisajul cultural minier Roşia Montană, precum şi două situri naturale: Delta Dunării şi pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Gabriela Badea).

 

Sursa: AGERPRES, partener media al evenimentului.