Ziua de 11 ianuarie a fost declarată, prin Hotărârea de Guvern nr. 458/5 mai 2010, Ziua Artei Fotografice în România, 11 ianuarie fiind ziua de naștere a lui Carol Popp de Szathmary (1812-1887), recunoscut ca primul fotograf al României.
Născut la 11 ianuarie 1812, la Satu Mare, Carol Popp de Szathmary a studiat o perioadă la seminarul teologic la Blaj, dar apoi a plecat să studieze pictura la Roma. A imortalizat chipuri și scene din Războiul Crimeii (1853-1856), devenind primul artist fotograf român și primul fotoreporter de război din lume. În primăvara lui 1854, s-a deplasat pe malul Dunării, în preajma Olteniței și a Silistrei, unde se dădeau lupte, fotografiind bivuacurile, fortificațiile și combatanții.
Adevărat pionier al fotografiei, a realizat o bogată colecție de chipuri militare. La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clișee pe sticlă și fotografii cu ofițeri superiori din toate armele și din toate taberele. Carol Popp de Szathmary semnează portretul generalului rus Mihail Dimitrievici Gorceakov, publicat în revista “The Illustrated London News” din 3 octombrie 1855.
A fost premiat în cadrul Expoziției Universale de la Paris din 1855, unde a prezentat albumul care cuprinde imagini din Războiul Crimeii. Pe lângă acest album, Szathmary a oferit câte un exemplar împăraților Napoleon al III-lea și Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtemberg-ului și marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.
Bun desenator, specialist în tehnica acuarelei, a fost pictorul Curții Regale din Cotroceni. A fost pictor și fotograf oficial al regelui Carol I (1866-1914).
În perioada 1860-1870, Carol Popp de Szathmary a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii zece fotografi din Europa. A deschis expoziții la București (1864, 1868). La Viena (1873) a expus, cu ocazia Expoziției Universale, costume naționale și peisaje românești și a obținut premiul II. A murit la 3 iunie 1887.
La 28 noiembrie 1956, a fost înființată Asociația Artiștilor Fotografi (AAF), prin Ordinul nr. 1657 emis de Ministerul Culturii. Membrii fondatori au fost Aurel Bauch, ing. T. Silistrarianu, Eugen Iarovici, Hedy Löffler-Weiselberger, Vulpaș Gh., Hananel Ion, Lovinescu Andrei, ing. Comănescu Silviu, dr. Spiru Constantinescu, Löwy Tibor, Gheorghe Șerban, Kauffman Alfred, ing. Mărculescu Herbert, ing. Tomescu Nicolae, Marinov Iulian, Spitzer Clara, Grigorescu Dan, Bacal Lidia, Tadeu Cios, Mihai Popescu, Hausleitner Frederic, ing. Bubuleac A. și Cernescu Sever.
AAF a avut sediul, inițial, în București, Piața Scânteii nr. 1, Raion Stalin. În 1960, sediul Asociației s-a mutat la parterul Palatului ”Universul” din strada Brezoianu nr. 24, în care a fost amenajată o bibliotecă și o Galerie de artă fotografică. Ulterior, sediul s-a mutat pe strada Schitu Măgureanu, unde a fost amenajat un studio de creație dotat cu aparate de fotografiat, aparate de mărit, lumini de studio, laboratoare pentru prelucrarea fotografiilor alb-negru și color și un punct de vânzare a materialelor fotosensibile (filme, hârtie și soluții).
În toată această perioadă, Asociația Artiștilor Fotografi a organizat Saloane Internaționale ale României, majoritatea fiind vernisate la Galeria Dalles din București.
