La 1 februarie 2020 se \u00eemplinesc 168 de ani de la na\u015fterea lui I.L. Caragiale, creatorul limbajului dramatic rom\u00e2nesc, unul dintre clasicii literaturii rom\u00e2ne, al\u0103turi de Mihai Eminescu \u015fi Ion Creang\u0103.<\/p>\n
Caragiale ne-a l\u0103sat o oper\u0103 cu particularit\u0103\u021bi care o unicizeaz\u0103 \u00een contextul literaturii na\u021bionale, dar \u0219i universale, \u00een care a ilustrat magistral, prin comicul de situa\u021bii \u0219i al personajelor care vorbesc o limb\u0103 aparte, specificul \u0219i mecanismele parvenirii.<\/p>\n
N\u0103scut la 30 ianuarie 1852, \u00een satul Haimanale \u2013 ast\u0103zi I.L. Caragiale, jude\u0163ul D\u00e2mbovi\u0163a, a urmat Gimnaziul \u2018Petru \u015fi Pavel\u2019 din Ploie\u015fti, studiile liceale termin\u00e2ndu-le la Bucure\u015fti.<\/p>\n
Atras de teatru, a urmat, \u00een cadrul Conservatorului de Art\u0103 Dramatic\u0103 din Bucure\u015fti, Clasa de mimic\u0103 \u015fi declama\u0163ie a unchiului s\u0103u, Costache Caragiali (1868-1870). A frecventat apoi \u015fedin\u0163ele \u2018Junimii\u2019 (1877-1878), \u00een revista c\u0103reia, \u2018Convorbiri literare\u2019, \u00ee\u015fi va publica principalele piese de teatru.<\/p>\n
De-a lungul timpului, a ocupat diferite func\u0163ii: copist la Tribunalul de Prahova, sufleur, la Ia\u015fi, \u00een trupa lui Mihail Pascaly, sufleur \u015fi copist la Teatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti, redactor la revista \u2018Ghimpele\u2019 (1873-1875), la ziarul \u2018Timpul\u2019 (1878-1881), revizor \u015fcolar, func\u0163ionar la Regia Monopolurilor Statului, profesor la liceul particular \u2018Sf. Gheorghe\u2019 din Bucure\u015fti, director general al teatrelor (\u00een stagiunea 1888\/1889).<\/p>\n
A editat revista de umor \u00een format de buzunar \u2018Claponul\u2019 (mai-iun. 1877), un \u2018Calendar al Claponului\u2019 (1878), apoi ziarul \u2018Moftul rom\u00e2n\u2019 (1893, \u00eempreun\u0103 cu A. Bacalba\u015fa; 1901), \u2018Vatra\u2019 (1901, \u00eempreun\u0103 cu I. Slavici \u015fi G. Co\u015fbuc).<\/p>\n
\u00cen prim\u0103vara anului 1905 s-a stabilit la Berlin, autoexil\u00e2ndu-se, \u00eempreun\u0103 cu familia, \u00een urma decep\u0163iilor din plan social \u015fi cultural, care au culminat cu scandalosul proces al plagiatului (1901-1902) inventat de scriitorul obscur Caion (Constantin Al. Ionescu-Caion), referitor la piesa \u2018N\u0103pasta\u2019.<\/p>\n
Dup\u0103 debutul \u00een gazet\u0103rie de la 21 de ani \u00een revista \u2018Ghimpele\u2019, unde a sus\u0163inut rubricile \u2018Variet\u0103\u0163i\u2019 \u015fi \u2018Una-alta\u2019 (1873-1875), a continuat s\u0103 colaboreze la numeroase publica\u0163ii ale vremii cu cronici dramatice, schi\u0163e, traduceri: \u2018Albina Carpa\u0163ilor\u2019, \u2018Convorbiri literare\u2019, \u2018Epoca\u2019, \u2018Literatura \u015fi arta rom\u00e2n\u0103\u2019, \u2018Noua revist\u0103 rom\u00e2n\u0103\u2019, \u2018Rom\u00e2nul\u2019, Telegraful\u2019, \u2018Tribuna\u2019, \u2018Universul literar\u2019, \u2018Via\u0163a nou\u0103\u2019.<\/p>\n
De o valoare deosebit\u0103 sunt articolele sale pe teme sociale sau politice ap\u0103rute \u00een pres\u0103, dintre care se deta\u015feaz\u0103 articolul-pamflet \u2018Din prim\u0103var\u0103 p\u00e2n\u0103-n toamn\u0103\u2019, publicat \u00een revista vienez\u0103 \u2018Die Zeit\u2019 (1907). \u00cen scrierile sale (piese de teatru, schi\u0163e, farse), Caragiale a satirizat lumea pitoreasc\u0103 a Capitalei \u015fi provinciei de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XX-lea, afirm\u00e2nd c\u0103 \u2018nimic nu-i arde pe tic\u0103lo\u015fi mai mult dec\u00e2t r\u00e2sul\u2019.<\/p>\n
S-a remarcat cu predilec\u0163ie \u00een dramaturgie, prin originalele comedii de moravuri: comedia \u00een dou\u0103 acte \u2018O noapte furtunoas\u0103\u2019 (1878, premiera la 18 ian. 1879 la Teatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti, publicat\u0103 \u00een \u2018Convorbiri literare\u2019 \u00een oct.-nov. 1879) \u2013 capodoper\u0103 a dramaturgiei rom\u00e2ne\u015fti, farsa \u00eentr-un act \u2018Conul Leonida fa\u0163\u0103 cu Reac\u0163iunea\u2019 (1880, publicat\u0103 la 1 febr., premiera la 16 apr. 1912 la Teatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti), comedia \u00een patru acte \u2018O scrisoare pierdut\u0103\u2019 (1884, premiera la 13\/25 nov. 1884 la acela\u015fi teatru), comedia \u00een trei acte \u2018D-ale carnavalului\u2019 (1885, jucat\u0103 la 8 apr. \u015fi publicat\u0103 la 1 mai); drama \u2018N\u0103pasta\u2019 (1890, premiera \u00een acela\u015fi an, la 3 febr.), al\u0103turi de c\u00e2teva piese de mai mic\u0103 valoare.<\/p>\n
A mai l\u0103sat studiul teatral \u2018Cercetarea critic\u0103 asupra teatrului rom\u00e2nesc\u2019 (1878), a tradus c\u00e2teva lucr\u0103ri dramatice din literatura universal\u0103 (tragedia \u00een versuri \u2018Roma \u00eenvins\u0103\u2019, de Al. Parodi, reprezentat\u0103 la Teatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti la 21 mai 1878; \u2018La Camaraderie\u2019, de E. Scribe.<\/p>\n
Primul volum al lui Caragiale, \u2018Teatru\u2019, prefa\u0163at de Titu Maiorescu, prin studiul s\u0103u din 1885, \u2018Comediile d-lui I. L. Caragiale\u2019, a ap\u0103rut \u00een cursul anului 1889. Creator al schi\u0163ei \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, a scris numeroase \u2018Momente\u2019 \u015fi \u2018Schi\u0163e\u2019, asem\u0103n\u0103toare teatrului, prin fondul lor dramatic \u015fi comic: \u2018Domnul Goe\u2019, \u2018Vizit\u0103\u2019, \u2018Bubico\u2019, \u2018Tren de pl\u0103cere\u2019, \u2018Peti\u0163iune\u2019, \u2018C\u0103ldur\u0103 mare\u2019, \u2018Un pedagog de \u015fcoal\u0103 nou\u0103\u2019, \u2018Ultima or\u0103\u2019, \u2018Inspec\u0163iune\u2019, \u2018High-life\u2019, \u2018Telegrame\u2019, \u2018Justi\u0163ie\u2019 etc.<\/p>\n
Ca nuvelist, Caragiale a cultivat proza de observa\u0163ie psihologic\u0103 \u015fi naturalist\u0103 (\u2018O f\u0103clie de Pa\u015fti, \u2018P\u0103cat\u2019, \u2018Dou\u0103 loturi\u2019, \u2018\u00cen vreme de r\u0103zboi\u2019) \u015fi fantastic\u0103 (\u2018La hanul lui M\u00e2njoal\u0103\u2019, \u2018Kir Ianulea\u2019). A tradus din M. Twain, Ch. Baudelaire, E.A. Poe \u015f.a., iar opera sa a fost, la r\u00e2ndul ei, tradus\u0103 \u00een numeroase limbi.<\/p>\n
La 9\/22 iunie 1912, I.L. Caragiale a \u00eencetat din via\u0163\u0103 la Berlin. Mai t\u00e2rziu, a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la Cimitirul Bellu din Bucure\u015fti, nu departe de Mihai Eminescu. A fost ales membru de onoare post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne (28 oct. 1948).<\/p>\n<\/span>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" La 1 februarie 2020 se \u00eemplinesc 168 de ani de la na\u015fterea lui I.L. Caragiale, creatorul limbajului dramatic rom\u00e2nesc, unul dintre clasicii literaturii rom\u00e2ne, al\u0103turi de Mihai Eminescu \u015fi Ion Creang\u0103. Caragiale ne-a l\u0103sat o oper\u0103 cu particularit\u0103\u021bi care o unicizeaz\u0103 \u00een contextul literaturii na\u021bionale, dar \u0219i universale, \u00een care a ilustrat magistral, prin comicul […]<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":40316,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[518],"tags":[],"class_list":["post-40315","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-utile"],"acf":[],"yoast_head":"\n