Tu ce știi despre Sucevița? Implică-te în valorificarea identității culturale românești!
”Rădăcini Culturale Românești” – Program pentru valorificarea identității culturale românești
Mănăstire Sucevița, construită în decurs de trei ani (1583 – 1586), este inclusă în lista patrimoniul mondial UNESCO, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei.
Îmbinare armonioasă a elementelor de artă bizantină, gotică, cu picturi murale atât în interior, cât și la exterior, fiind formată din mai multe obiective: biserica “”Învierea Domnului”” (1583 – 1586), paraclis, turnuri de nord-vest și nord-est (secolele XVI – XVII), zid de incintă (secolele XVI – XVII), chilii (secolul XVI). Picturile medievale din acest complex monahal sunt cele mai bine conservate dintre toate bisericile moldovenești.
În anul 1993 UNESCO a inclus biserica “”Învierea Domnului”” împreună cu încă șapte biserici din nordul Moldovei (Humor, Pătrăuți, Voroneț, Probota, Moldovița, Arbore și “”Sfântul Ioan cel Nou”” din Suceava) pe lista de patrimoniu cultural și mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.
Mănăstirea este una dintre comorile Bucovinei, cu zidurile şi turnurile sale şi cu picturile care îi acoperă pereţii. Mănăstirea Sucevița, cu hramul Învierea Domnului, este situată la 18 km de Rădăuți și 55 de km de Câmpulung Moldovenesc, în comuna Sucevița, judetul Suceava.
Construită spre sfârşitul secolului al XVI-lea, Mănăstirea Sucevița se consideră a fi cel mai întărit complex mănăstiresc din zona Moldovei, deoarece a avut rolul de a apăra familia Movileştilor şi averile lor. Ion Neculce mărturisea că în mănăstire încă mai sunt încăperi din vechea casă domnească şi beciuri în care a stat ascunsă averea.
Pe faţada nordică, pe o mare suprafaţă se desfăşoară cel mai valoros ansamblu pictural exterior al Suceviţei, cunoscut sub numele de “Scara lui Ion Climax”, după numele celui care a povestit legenda scării cerurilor. Aceasta scenă reprezintă o veche credinţă populară, cum că sufletul după moarte trebuie să treacă prin mai multe vămi (vămile văzduhului), pentru a ajunge la judecătorul suprem. Această scară mai este numită “Scara cerurilor” sau “Scara virtuţilor”.
Mănăstirea Sucevița este ultima biserică moldavă zugrăvită în exterior, este un „testament al artei vechi moldovenești”.
O trăsătură caracteristică a picturii de la Sucevița este înclinația spre narațiune, configurând cicluri complete din viețile unor sfinți (Sfântul Pahomie, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Mucenic Gheorghe, Viața lui Moise etc), prezentate cu scop educativ.
Datorită valorii sale și a rolului educativ, religios și cultural, Mănăstirea Sucevița face parte din patrimoniul universal.