Într-o zi de 22 octombrie, în 1797, în premieră mondială, francezul Andre-Jacques Garnerin a sărit cu parașuta dintr-un balon, deasupra Parisului, de la înălțimea de 900 de metri. Totuși, împăratul chinez Sun poate fi considerat primul parașutist din istorie.
Prima relatare despre o parașuta datează din perioada 2258–2208 i.Ch.. Într–un manuscris chinezesc era relatată evadarea împăratului Sun dintr–un turn înalt, cu ajutorul a două parașute, cu care acesta ajungea pe pământ fără să se rănească. Apoi, tot în China, în anul 1306 i.Ch., în timpul festivităților prilejuite de încoronarea împăratului Fo-Kien, un acrobat chinez a efectuat mai multe salturi reușite cu o umbrelă mare tot dintr-un turn înalt. În secolul IX, arabul Armen Firman a sarit dintr–un turn din Cordoba folosindu–se de o pânză prinsă de un cadru de lemn, care i-a atenuat căderea, astfel încât a suferit doar leziuni minore. În secolul al XIII-lea, în manuscrisul rusesc „Cuvântul lui Daniil Zatocinik”, se descriu petrecerile populare la slavi, în timpul cărora oamenii se lansau în aer cu ajutorul unor echipamente speciale, confecționate din mătase. Leonardo da Vinci a facut schița unei parașute, dar istoricii susțin că este posibil ca ideea să nu îi aparțină, pentru că într-un manuscris italian anterior schitei lui Da Vinci apar două desene ale unor parașute, dintre care unul este foarte asemanator cu desenul celebrului pictor renascentist. Prima testare reușita a unei asemenea parașute a fost făcută în 1617 în Venetia, de către inventatorul Fausto Veranzio. Aparatul lui a fost numit Homo Volans (Omul Zburator). Parașuta modernă a fost inventată în 1783 de către francezul Sebastien Lenormand, care, în 1783, efectua un salt reușit de pe turnul observatorului astronomic din Montpellier. El a socotit că acest aparat poate să împiedice căderea liberă și l-a numit „parachute” (parașută).
Pe 22 octombrie 1883, la New York era inaugurată Opera Metropolitan, unul dintre centrele culturii muzicale mondiale, cu spectacolul Faust, compus de francezul Charles Gounod. “Metropolitan Opera Association” este cea mai mare organizație de muzică clasică din america, prezentând anual aproximativ 240 de spectacole de operă. Sediul companiei este Metropolitan Opera House, una dintre cele mai importante scene de opera din lume. În 1983, la aniversarea a 100 de ani de la inaugurarea Operei Metropolitan, la concertul aniversar, care a durat o zi întreagă, au cântat cele mai mari nume din muzica de opera: Joan Sutherland, Placido Domingo și Luciano Pavarotti.
În 1911, pe 22 octombrie, apărea primul număr al revistei literare, artistice și sociale Flacăra, sub direcția lui Constantin Banu. Tipărită în atelierele Socec, publicația era saptămânală, având ziua de apariție sâmbăta. Revista avea, încă de la lansare, colaboratori de prestigiu: G. Cosbuc, St. O Iosif, M. Sadoveanu, O. Goga, Ion Minulescu, Demostene Botez, G. Bacovia, Al. Macedonski, Ion Pillat, Liviu Rebreanu si altii. Criticul de autoritate al revistei era Eugen Lovinescu. Flacăra a devenit o revistă cu largă răspândire în anii dinaintea Primului Război Mondial si cu un rol important in miscarea literara si artistica a vremii.
Pe 22 octombrie 1968, misiunea spațială americană Apollo 7 ateriza conform planului, coborând în Oceanul Atlantic după ce orbitase de 163 de ori în jurul Terrei.
sursa: magicfm.ro, wikipedia.ro
