S-a întâmplat pe 15 iulie

La 15 iulie 1606 s-a născut pictorul olandez Harmenz Rembrandt van Rijn. (opere: “Lecţia de anatomie”, “Ospăţul lui Baltazar”, “Rondul de noapte”).

Harmenz Rembrandt van Rijn

Rembrandt Harmenszoon van Rijn (15 iulie 1606, Leiden – 4 octombrie 1669, Amsterdam) a fost un pictor şi gravor olandez din secolul al XVII-lea, fiind considerat unul dintre cei mai mari artişti de gen din istorie, conform Wikipedia.

Și GOOGLE sărbătorește GOOGLE astăzi, împlinirea a 407 ani de la naşterea pictorului olandez Harmenz Rembrandt van Rijn, considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei, celebru şi pentru desenele şi gravurile sale.

Rembrandt a trăit în epoca numită “vârsta de aur olandeză”, perioadă în care cultura, ştiinţa, comerţul şi influenţa politică a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri şi peste 2.000 desene. Maestru al tehnicii de clar-obscur, Rembrandt a fost “singurul pictor care şi-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenuşa sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis” (după cum spunea istoricul de artă francez Élie Faure).

În anul 1789 pe 15 iulie Marseilleza a devenit imnul naţional al Franţei.

Tot într-o zi de 15 iulie, în 1497, începea construcția bisericii Curții domnești de la Piatra Neamț, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504). Lucrările au fost finalizate la 11 noiembrie 1498.

Pe 15 iulie 1799, Piatra din Rosetta era descoperită în orașul egiptean Rosetta, de căpitanul francez Pierre-François Bouchard. Piatra din Rosetta este o stela egipteană (mic monument specific antichității cu caracter comemorativ, în formă de coloana sau de pilastru, alcătuit dintr-un singur bloc de piatră și purtând de obicei inscripții sau sculpture) Piatra este din granit negru, are forma aproximativ rectangulară, cu 3 inscripții ale aceluiași text în 3 limbi antice diferite: hieroglifica, demotică și greacă. Din partea superioară, cea care conține inscripția hieroglifica, lipsește o parte. Folosind inscripțiile pietrei din Rosetta, Jean-François Champollion a reușit să stabilească o metodă de traducere a scrierii hieroglifice.

În 1858, pe 15 iulie, erau tipărite în Moldova primele mărci postale. Acestea erau vestitele “Cap de bour” a caror prima emisiune cuprindea patru timbre.

La data de 15 iulie 1888 apărea ziarul Adevarul, un cotidian central înființat de Alexandru Beldiman. A apărut la București până în 1914 și între 1919 – 1937. A reapărut între 1946 – 1951, fiind suspendat de regimul comunist.

Tot într-o zi de 15 iulie, în 1936, apărea, la București, săptămânalul “Cuget clar”, revista de direcție literară, artistică și culturală, sub conducerea lui Nicolae Iorga.

Pe 15 iulie 1955, 18 laureați ai Premiului Nobel semnau o declarație împotriva armelor nucleare; mai târziu declarația a fost semnată de alți 34 laureați Nobel.

În 1958, pe 15 iulie, apărea, la București, sub conducerea lui Mihai Beniuc, revista “Luceafarul”, organ de presă al Uniunii Scriitorilor din România.

La data de 15 iulie 1962, reprezentativa feminină de handbal în șapte a României cucerea titlul suprem la cea de-a doua ediție a Campionatului mondial, desfășurat în țara noastră, între 8 și 15 iulie.

Tot într-o zi de 15 iulie, în 1964, se înființa, la București, studioul cinematografic “Animafilm”.

Pe 15 iulie 1975 avea loc primul zbor cosmic, cu primul echipaj Soiuz-Apollo din istoria cosmonauticii.

În 2003, pe 15 iulie, lua naștere proiectul ro.wp, versiunea românească a proiectului Wikipedia.

sursa: magicfm.ro, mediafax.ro, a1.ro

en_US