Cum se descopera talentul unui copil

Talentul unui copil se gaseste in stare latenta pana cand o serie de activitati il pune in evidenta. Educatorii stiu sa le identifice interpretand indemanarile copiilor afisate in jocurile specifice varstei. Chiar si la varsta adulta ne mai descoperim inca talentele ascunse. Iata mai multe detalii despre cum se descopera talentul unui copil.

Aptitudinile sau talentele stau in stare latenta pana cand incercarea unor activitati le scot la suprafata. Educatorii stiu sa le identifice interpretand indemanarile copiilor afisate in jocurile specifice varstei. Chiar si la varsta adulta ne mai descoperim inca talentele ascunse. Nu conteaza ca avem un singur talent sau mai multe, ca avem mai putine sau mai multe talente decat ceilalti, ca nu avem aceleasi talente .. orice ar fi, fiecare dintre noi este unic si valoros in felul sau.

Si apoi, ce ar fi daca toti am avea aptitudini pentru aceleasi activitati? Cine ar mai face celelalte lucruri cu placere si indemanare?

Educatia nu presupune stergerea trasaturilor native si imprimarea altelor noi. Educatia are menirea de a corecta trasaturile exagerate, deplasate mult spre o extrema sau alta. Educatia stimuleaza sau inhiba caracteristicile psihice, echilibrandu-le si pregatindu-l pe viitorul adult pentru a se armoniza cu societatea in care traieste, asa incat sa se manifeste in siguranta, fara a-i incalca regulile. Educatia asigura insusirea atitudinii corespunzatoare conditiei de om civilizat, capabil de reusita personala, fara a periclita reusita semenilor sai.

Cum realizeaza parintii si educatorii toate acestea?

Observand exteriorul copilului (comportamentul), ei descifreaza interiorul (gandurile si sentimentele). Iar penru a schimba interiorul, la care nimeni nu are acces, se actioneaza tot asupra exteriorului. Iata de ce. Exteriorul si interiorul omului nu folosesc acelasi limbaj. Ceea ce inseamna ca ne exprimam, in relatiile cu semenii nostri, prin cuvinte, mimica, gesturi, atitudine. Dar pentru ca toate acestea sa fie intelese de structura noastra interioara, le decodificam si le transformam apoi in limbajul psihicului, limbaj ce consta in idei si in imagini care au simbolismul specific culturii din care facem parte fiecare.

Deci modalitatea in care se actioneaza asupra exteriorului trebuie sa fie atent aleasa, astfel incat sa aiba incarcatura simbolica ce va transmite mesajul adecvat catre structura psihica (interioara).

In mod intuitiv, parintii isi invata copiii sa se poarte cu grija fata de vietatile mici (cum sunt furnicile, de exemplu), sa paseasca fara sa le calce, prevenind astfel dezvoltarea sentimentelor de cruzime si nepasare. Mai mult, ei stimuleaza comportamentul de ocrotire care, repetat – cultiva (in interior) sentimentele de dragoste si respect fata de tot ce este viu.

Astfel, pe tot parcursul copilariei, continuand apoi in adolescenta, se modeleaza componentele personalitatii (temperament – caracter- aptitudini). La varsta adulta, personalitatea este deja formata si schimbarile sunt dificil de acceptat. De aceea sunt decisivi cei sapte ani de acasa si este foarte importanta educatia de pana la varsta majoratului, varsta care nu a fost aleasa deloc in mod arbitrar.

Varsta majoratului era marcata candva de examenul de maturitate, expresie a capacitatii omului de a discerne si de a-si construi propriul destin. Educatia este o mare responsabilitate pentru adultul care are puterea de a modela si transforma copilul venit in lume cu puritate, ingerasul care se descopera in fata noastra cu sinceritate trasformandu-l intr-un OM sau intr-un element antisocial.

De asemenea, mediul, anturajul contribuie la formarea omului, mai ales cand acesta poate alege singur pentru sine, de exemplu prin autoeducatie la varsta adolescentei. Dar raspunderea pentru gradul de discernamant al tanarului este tot a celor ce fac educatie. Acestia nu sunt doar parintii si educatorii, ci si furnizorii de emisiuni radio, TV, filme, muzica, dans, jocuri, sporturi etc., care pot influenta mase largi de oameni, inducandu-le agresivitate sau, dimpotriva, blandete, compasiune, altruism.

Suntem, in concluzie, raspunzatori pentru felul in care arata societatea in care traim, pentru prezentul si viitorul nostru. Omul este cel mai complex computer, programabil pentru armonie si echilibru sau pentru dezechilibru incontrolabil, dotat insa spre deosebire de calculatoarele obisnuite – cu puterea de a decide in privinta alegerii pe care o face.

Sursa: desprecopii.com

en_US