Azi se vorbeşte tot mai des despre inteligenţa românilor, despre agerimea, imaginaţia sau capacităţile lor de asimilare şi filtrare a informaţiei. Aşa se face că mass-media plasează tinerii români la graniţa dintre semi-analfabetism şi filistinism, acuzându-i de adoptarea şi chiar consolidarea unor valori false.
Cu toate acestea, în mod paradoxal, România reuşeşte să formeze olimpici şi mai ales să se claseze printre ţările fruntaşe care “exportă creiere”. Aşa se înţelege cum problema inteligenţei românilor a devenit una controversată, mai ales în contextul unei puternice identităţi naţionale ce pune accentul pe o “inteligenţă nativă”.
Important este că inteligenţa românilor a ridicat semne de întrebare cu mult înainte ca promovabilitatea la examenul de bacalaureat să scadă sub 45%.
În perioada 1934 – 1940, o echipă de cercetători de la facultăţile de Filosofie şi Litere, din Bucureşti, au iniţiat un studiu pentru alcătuirea unei Antropologii somato-psihologice româneşti. Cercetarea a pornit de la o observaţie referitoare la coeficientul de inteligenţă al românilor care părea să difere de la o regiune la alta. Ea urma să servească Guvernului României pentru a facilita elaborarea unei politici economice.
Condus de I.M. Nestor şi C. Rădulescu-Motru, studiul a fost împărţit într-un “sector somatic” şi unul “psihic” şi, în total, a fost efectuat pe un eşantion de 143.854 români.
În lucrarea lor intitulată Cercetări experimentale asupra inteligenţei la români, specialiştii au ales să pornească de la o “definiţie restrânsă a inteligenţei”. Astfel ei au înţeles prin inteligenţă un “factor mental ireductibil şi constant, datorită căruia sunt posibile conturările de raporturi logice la om”. Cu alte cuvinte, ei au analizat, în mare, gândirea logică a fiecărui individ care a luat parte la studiu. Rezultatele obţinute în urma măsurării inteligenţei au fost completate de altele, obţinute ca urmare a unor cercetări cu privire la personalitate, imaginaţie, spirit de observaţie şi sugestibilitate.
Testarea inteligenţei a fost realizată pe un număr 59.817 indivizi cu vârste cuprinse între 10 şi 44 de ani. Cercetările au fost întreprinse pe locuitori din întreaga ţară, din mai toate judeţele, grupul examinat fiind alcătuit din şcolari, elevi de şcoală militară (ofiţeri şi subofiţeri), soldaţi, studenţi, ucenici, medici, profesori, funcţionari, învăţători etc.
Pentru tot articolul click AICI
Sursa: descopera.ro
