Un studiu realizat de echipa neurologului Adriana Galván de la Universitatea California, Los Angeles, publicat recent în ScienceNation, înfățișează universul adolescentin precum un teren minat, unde orice decizie este pusă la încercare sau chiar boicotată de stres.
Certăreți, irascibili, gata să treacă într-o fracțiune de secundă de la râs la plâns, ca și cum totul ar fi o chestiune de viață și de moarte, așa sunt adolescenții în opinia neurologilor californieni, iar explicația acestui fapt ar fi următoarea: deși creierul adolescenților pare a fi identic cu cel al unui adult, el este în realitate hipersensibil. Și suportă stresul mult mai greu decât creierul oamenilor maturi.
În opinia Adrianei Galván, ar exista o relație directă între incapacitatea tinerilor de a fi pozitivi și „proactivi” și o „supraîncărcare” pe care creierul acestora nu reușește întotdeauna s-o „digere”. Motivele acestei „obstrucții neuronale” pot fi diferite dar, potrivit cercetătoarei, ele sunt în cea mai mare parte corelabile unei activări excesive a mecanismelor recompensei, care intră în funcțiune la nivel cerebral de fiecare dată când un om trebuie să ia o decizie.
În cadrul studiului lor, cercetătorii americani au scanat creierele unui grup de adolescenți cu rezonanța magnetică funcțională, la finalul unei zile evaluate de ei înșiși drept „extrem de stresantă” pe o scară de la 1 la 7. Înregistrările au evidențiat decompensări la nivelul mecanismelor de funcționare a cortexului prefrontal, arie a creierului responsabilă cu echilibrarea comportamentului și înțelegerea importanței și consecințelor propriilor acțiuni. „Atunci când ești stresat așa cum este un adolescent, să iei decizii devine aproape imposibil, dar faptul că am identificat problema ne situează deja la mijlocul drumului”, a comentat Galván. După cum a precizat neurologul, pentru scăderea nivelurilor de stres și evitarea luării unor decizii pripite în situații importante, tinerii ar trebui să recurgă la cea mai simplă dintre soluții: să reflecteze un minut înainte de a acționa și la consecințele propriului comportament.
Din punct de vedere biologic, se consideră că maturizarea neurologică deplină a creierului are loc între 20 și 22 de ani, odată cu finalizarea procesului de mielinizare a fibrelor care leagă cele două emisfere cerebrale; din perspectiva psihologiei, se crede că adolescenții întâmpină mai multe dificultăți în administrarea situațiilor stresante întrucât maturizarea sexuală produce o amplificare notabilă a pulsiunilor și a emotivității, dar apariția acestor senzații legate de dezvoltarea neruoendocrină și sexuală nu este însoțită de o dezvoltarea a capacităților psihologice și mentale, care ar permite organizarea noilor emoții și utilizarea lor încă de la început într-un mod ordonat și coerent.
Articol preluat de pe www.stiintasitehnica.com
Sursa: La Repubblica
