1280, 14 decembrie, prima atestare documentara a orasului Sighisoara. Cronicarul sighisorean Georg Krauss mentioneaza ca in anul 1191 locul unde acum se afla Sighisoara era locuit, dar prima atestare documentara a asezarii este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. Numele romanesc al orasului este atestat in scris din anul 1435. Forma “Sighisoara” a patruns in romana pe filiera maghiara, fiind o adaptare a numelui “Segesvár” (“cetatea Seghes”). Intre anii 1431 si 1435 Vlad al II-lea Dracul a stat la Sighisoara, asteptand momentul prielnic de a urca pe tronul Tarii Romanesti. Totodata stapanea aceste regiuni in numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare ca in aceasta perioada (in 1431) s-a nascut la Sighisoara Vlad Tepes.
Pe 14 decembrie 1467, avea loc Batalia de la Baia, in care Stefan cel Mare infrangea armatele maghiare conduse de regele Matei Corvin, care invadasera Moldova.
In 1503, s-a nascut Nostradamus (Michel de Nostre-Dame), astrolog, matematician si medic francez. Celebritatea sa se datoreaza lucrării “Les Propheties”, a carei prima editie a aparut in 1555. In literatura tuturor timpurilor i s-a acordat titlul de prevestitor al tuturor marilor evenimente care se desfasurau sau urmau sa se intample in lume. Lucrarile lui Nostradamus sunt realizate din catrene, iar multe dintre ele au fost de-a lungul timpului intrepretate sau traduse gresit (d. 2 iulie 1566).
La 14 decembrie 1542, Printesa Maria Stuart, care nu implinise inca o saptamana de viata, devenea regina Maria I a Scotiei. Maria Stuart, nascuta prematur pe 8 decembrie 1542, la Palatul Linlithgow din Scotia ca fiica regelui Iacob al V-lea al Scotiei si a celei de-a doua lui sotii, Maria de Guise, a fost singurul copil legitim al lui Iacob care a supravietuit. Maria a fost botezata la biserica St.Michael, situata in apropierea palatului, la scurt timp dupa nastere. Zvonurile s-au raspandit sugerand ca Maria este fragila si slabita. La 14 decembrie, la 6 zile dupa nastere, tatal ei a murit in urma unui colaps nervos in urma infrangerii in batalia de la Solway Moss, iar Maria a devenit regina, dar Scotia a fost condusa de un regent pana cand Maria urma sa devina adult. Maria Stuart a fost decapitata in Anglia, dupa o lunga incarcerare in Turnul Londrei, fiind acuzata de conspiratie si tradare impotriva verisoarei sale Regina Elisabeta I a Angliei. Datorita acuzatiilor, judecatii si condamnarii sale, respectiv a sfarsitului sau, a ajuns sa fie cunoscuta ca unul dintre monarhii cu cel mai tragic destin din istorie.
In 1751, pe 14 decembrie, era infiintata prima academie militara din lume, Academia Militara Tereziana, din initiativa imparatesei Maria Terezia. Ofiterii armatei austro-ungare au fost formati aici pana in anul 1918. Initial perioada de formare era de 11 ani, fiind redusa treptat la 3 ani. In prezent in cladire functioneaza Academia Militara a Austriei.
Tot intr-o zi de 14 decembrie, in 1798, David Wilkinson din Rhode Island patenta prima masina de facut suruburi, saibe si piulite.
Pe 14 decembrie 1864 era inaugurata Scoala de Belle–Arte din Bucuresti, infiintata prin decretul domnesc.
In 1869, pe 14 decembrie, avea loc inaugurarea oficiala a cladirii Universitatii din Bucuresti, construita intre 1857-1869 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu.
La 14 decembrie 1888, soprana romana Hariclea Darclee debuta pe scena Operei Mari din Paris cu rolul “Margareta” din opera “Faust”. La finele vietii, artista care fusese atat de apreciata de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care cantase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno si care aparuse de nenumarate ori sub bagheta lui Toscanini, a trait in tara intr-un trist anonimat. “Maiastra pasare de basm”, “privighetoarea adorata” a murit in saracie la Bucuresti datorita faptului ca viile sale de la Cotnari (sursa existentei sale dupa incheierea carierei) au fost distruse de grindina, iar boala care i-a marcat sfarsitul (sarcom hepatic) nu i-a mai permis restaurarea lor. In 1939, funeraliile au fost finantate de Ambasada Italiei.
Tot intr-o zi de 14 decembrie, in 1900, fizicianul german Max Planck facea publica noua sa teorie despre natura energiei – teoria cuantelor – care va sta la baza fizicii moderne. Laureat al Premiul Nobel pentru Fizica in 1918, Max Karl Ernst Ludwig Planck afirma, in cadrul teoriei cuantice, ca energia nu e divizibila la infinit, ci in ultima instanta exista sub forma de cantitati mici (pe care Planck le-a denumit “Lichtquante” – cuante de lumina, termenul quanta provine din latina, insemnand “cat de mult”, cuante).
Pe 14 decembrie 1910 avea loc, la Ussy-les-Moulineaux, langa Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reactie, inventat si pilotat de Henri Coanda. Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel si savantului Paul Painleve, care l-au ajutat sa obtina aprobarile necesare, Henri Coanda a efectuat experimentele aerodinamice prealabile si a construit primul avion cu propulsie reactiva, de fapt un avion cu reactie, fara elice, numit conventional Coanda-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon international aeronautic de la Paris 1910. In timpul incercarii de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul de langa Paris, aparatul pilotat de Henri Coanda a scapat de sub control din cauza lipsei lui de experienta, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare si a luat foc. Din fericire, Coanda a fost proiectat din avion inaintea impactului, alegandu-se doar cu spaima si cateva contuzii minore pe fata si pe maini. Pentru o perioada de timp, Coanda a abandonat experimentele din cauza lipsei de interes din partea publicului si savantilor vremii.
In 1911, pe 14 decembrie, exploratorul norvegian Roald Amundsen devenea primul om care ajungea la Polul Sud. Roald Amundsen a fost primul care a strabatut Pasajul de Nord-Vest, din Insula Groenlanda pana in Alaska, descoperind astfel calea maritima care permite trecerea din Oceanul Atlantic in Oceanul Pacific, prin arhipelagul arctic Canadian. A atins Polul Sud cu o luna inaintea exploratorului britanic Robert Falcon Scott.
14 decembrie, 1918, s-a nascut marele actor roman Radu Beligan. A avut roluri celebre in dramaturgia romana (Caragiale, Delavrancea, Camil Petrescu, Musatescu, Mircea Stefanescu, Victor Ion Popa, Victor Eftimiu, Sebastian, Ciprian, Baranga, Mirodan) si straina (Shakespeare, Goldoni, Gogol, Cehov, Shaw, Gorki, Camus, Jules Romains, Ionescu, Anouilh, Jean Claude Brisville, Durenmatt, Eduardo de Filipo, Albee, Shaffer, Susskind, Neil Simon, Umberto Eco).
“O definitie frumoasa a fericirii spune ca ea este acel lucru care nu exista si care, intr-o zi inceteaza sa existe.
RADU BELIGAN a avut vocatia fericirii – sau, mai bine zis, a bucuriei. Bucuria, fireste, e altceva decat placerea. Spre deosebire de cea din urma, ea poate prelua si tristetile omului. Iar una dintre cele mai importante surse ale acestei bucurii a fost pentru Radu Beligan, cultura.
Tot intr-o zi de 14 decembrie, in 1955, Romania era primita in randul statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite, alaturi de Albania, Austria, Bulgaria, Cambodgia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Italia, Iordania, Laos, Libia, Nepal, Portugalia, Spania si Sri Lanka.
Pe 14 decembrie 1972, se incheia programul spatial Apollo 17: ultimul echipaj compus din astronautii americani Eugene Cernan si Harrison Schmitt parasea Luna, iar de atunci nici un om nu a mai pasit pe suprafata selenara.
Anul 2000, 14 decembrie a fost inchisa definitiv centrala nucleara de la Cernobal; aici, la 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie – la unul dintre reactoarele centralei a avut loc o grava avarie, in urma careia s-au produs puternice radiatii, cu implicatii ecologice resimtite si astazi (specialisti apreciaza ca intensitatea radiatiilor a fost echivalenta cu 500 de bombe de la Hiroshima).
Sursa: magicfm.ro
