Cum să crești un geniu fără să-i furi din copilărie (I)

Termenul de „dezvoltare timpurie” a copiiilor a apărut relativ recent și a avut câțiva adepți renumiți: în Rusia – familia Nikitin, în America – Glenn Doman, în Italia – Maria Montessori, iar în Japonia – Masaru Ibuka. Toți acești oameni aveau un lucru în comun – convingerea că sistemul de învățământ este construit greșit și se axează pe metode neadecvate de predare. Ei afirmă că învățarea și procesul de educare trebuie să înceapă de la naștere și să continue până la vârsta de 3-5 ani pentru că mai târziu eforturile pe care le veți depune nu vor mai da roadele pe care le așteptați, voi, ca părinți.

Nu este greșit să-i înveți pe cei mici istorie universală, limbi străine sau aritmetică de când sunt foarte mici.

Mulți psihologi și oameni de știință condamnă aceste practici și sunt gata să meargă până în pânzele albe ca să demonstreze că e o prostie să-ți „chinui” copilul de la vârste fragede cu informații greoaie, pe de altă parte, dacă metoda funcționează sau nu și dacă este corectă – ne-o demonstrează copii care la cinci ani cunosc operele lui Shakespeare, sau cei care la 3 ani cântă la vioară sau la pian. Până la urmă ce reprezintă acest fenomen – genialitate sau dresare?

Toate ideile de bază ale dezvoltării timpurii s-au construit pe baza unui fapt și anume – creierul omului crește și se dezvoltă doar în primii ani de viață, ca să fim mai exacți – până la vârsta de trei ani, uneori – până la 5 ani. Dacă până atunci nu ai avut timp să vă ocupați de cel mic ajutându-l să asimileze cât mai multă informație și deprinderi, după asta va fi mult mai greu.

Adepții educației non-formale optează pentru asimilarea de cunoștințe prin metoda jocului, de exemplu: îi arăți desene cu informații simple (în fiecare zi altceva) și fii sigură că toate acele informații pe care le primește, le va stoca în memorie.

Deși ți se poate părea ciudat, nu e nicio problemă dacă îi spui cine a fost primul președinte al SUA, chiar dacă la doi, trei ani îi este greu să-și imagineze ce înseamnă să fii președinte. Partea bună este că micuțul va reține aceste informații pe moment, partea proastă însă este că după 14 ani nu-și va mai aminti nimic din informația respectivă. De aceea este recomandat să-i arăți imagini cu lucruri simple, obiecte pe care le vede în fiecare zi, oameni cunoscuți, etc.  Dacă vei începe acest exercițiu după vârsta de 5 ani, o să-i repeți mult și bine aceleași lucruri și s-ar putea să nu le știe nici la 7 ani.

Ține minte, este mult mai simplu să-l înveți lucruri pe un copil de 5 ani decât pe unul de 6 ani, pe unul de 4 ani decât pe unul de 5 ani, pe unul de 3 ani decât pe unul de 2 ani.

În ultima vreme au apărut foarte multe cărți și materiale care recomandă ce anume ar trebui să citească sau să asculte o femeie însărcinată pentru ca să dea naștere unui copil deștept.
Pe de altă parte există voci care afirmă că, creierul uman se dezvoltă pe parcursul întregii vieți, dar asta se întâmplă doar în anumite condiții. Înseamnă oare asta sfârșitul teoriilor dezvoltării timpurii? Se pare că nu, iar sfaturile pe care ni le oferă adepții educării non-formale, cei care pun accent pe dezvoltarea rapidă a intelectului, dar și pe formarea abilităților unui copil încă de la vârste foarte fragede, le puteți citi intr-un articol viitor.

Sursa: bonaonline.ro

en_US