Curs gratuit de dezvoltare emoțională, la Școala FDVDR

Amploarea zguduitoare a violenței în școli

Din ce în ce mai mulți elevi, profesori și părinți se plâng de violenţele din mediul şcolar. Studii recente arată că 71% dintre elevi au fost martori sau victime ale violenței fie în drumul spre școală, fie în timpul pauzelor sau chiar în timpul orelor. Datele sunt întărite de cel mai recent raport al Organizației Mondiale a Sănătății, care plasează România pe locul 3 în Europa în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul de bullying. Raportul confirmă, de fapt, amploarea zguduitoare a acestui fenomen.

Violența este una dintre cele mai mari amenințări cu care se confruntă copiii și care le pune în pericol sănătatea lor fizică și cea mentală, iar o mare parte din cazurile de violență se întâmplă în mediul școlar. De aceea, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, lider național în educația complementară pentru copii și tineri, susține acești copii, prin cel mai complex program online de educație și dezvoltare.

Care sunt cauzele şi efectele acestui fenomen îngrijorător?

”În primul rând aş dori să întăresc afirmaţia dvs legată de Fundaţia DV, care prin activitatea sa, susţine copiii şi tinerii care doresc să ştie mai mult, să fie mai buni în ceea ce fac. Susţine excelenţa!

Violenţa!!! Aş dori să pornesc de la originea acesteia… şi să facem diferenţa între violenţă şi bullying.

Aţi rostit mai întâi cuvântul violenţă, apoi aţi menţionat cadrul în care se întâmplă aceasta…. În şcoală.

Violenţa este un comportament care se manifestă în urma unei emoţii puternice, de furie care  atunci când nu poate fi controlată, devine distructivă, provocând probleme acolo unde te afli  (acasă, cu prietenii sau la şcoală), afectând calitatea relaţiilor cu acele persoane. Dar şi acestă emoţie, furia, este şi ea la rândul ei provocată de … un mod de gândire nesănătos!

Deci avem deja un tipar: mai întâi un mod de gândire nesănătos, apoi o emoţie puternică de furie şi un comportament agresiv, violent.

Milioane de copii şi tineri din ziua de astăzi trebuie să facă faţă unei game de dificultăţi cum ar fi:

–              conflicte cu fraţii, colegii, profesorii…

–              abuz, neglijare

–              sărăcie, discriminare

la care se poate răspunde cu furie, pentru că furia poate fi un răspuns normal la aceste situaţii neplăcute. Mulţi adolescenţi îşi exprimă furia pentru că îi ajută să se simtă mai bine, dar adeseori acesta este o soluţie temporară care poate îi poate răni atât pe ei cât şi pe cei din jurul lor.

Aş dori să facem deosebirea dintre violenţă / agresivitate şi bullying.

Agresivitatea/violenţa este un comportament, este ce facem când suntem furioşi, apoi ne pare rău că ne-am comportat aşa. Avem sentimente de regret, remuşcare sau milă.

Bullyingul este o formă de violenţă manifestată prin hărţuire, intimidare, tachinare, porecle batjocoritoare, umilire, ameninţări pentru inducerea fricii, lovire, dar cu trei componente: cu intenţia vădită de a face rău, în mod repetat şi pe un dezechilibru de putere cu “arătarea muşchilor”: eu sunt cel puternic şi pot face ce vreau când celălalt nu se poate apăra!

Cei care au acest comportament se numesc bully / bullyes şi sunt în general persoane care au probleme şi simt nevoia să-i rănească pe cei care par uşor de intimidat, sensibili, liniştiţi sau rezervaţi.

Sunt recunoscute patru forme de bază de bullying: verbal, fizic, social şi cyber-bullying.

Studiile au arătat că bullyingul social este mai prezent în rândul fetelor, iar cel fizic mai mult în rândul băieţilor.

Cauzele acestor comportamente sunt în primul rând legate de modul de gândire nesănătos, nefericit, care implică: toletanţa scăzută la frustrare (nu suport să ia note mai bune ca mine, să fie îmbrăcată mai la modă ca mine, rezultate mai bune la sport, …) , stimă de sine scăzută (pentru că atunci sunt fără valoare, ratat… deci evaluări negative ale propriei persoane), slaba gestionare a emoţiilor puternice de furie sau frică, relaţii tensionate în familie, stiluri parentale autoritare,  dificultăţi de adaptare la mediul şcolar, discriminare, status social perceput ca inferior, abuz şi neglijare constantă şi nu în ultimul rând anturajul şi influenţa acestuia (ca apartenenţă la găşti)… .

Efectele acestui fenomen se observă în modul în care cei agresaţi se izolează, însingurează, se învinovăţesc că ceva este în neregulă cu ei, scad performanţele şcolare şi chiar vor să abandoneze şcoala de teama întâlnirii cu agresorul/agresorii…iar cazurile extreme sunt de sinucidere.

Un metaefect al slabelor performanţe şcolare este marginalizarea copilului de către grupul de egali”.

Printre noile cursuri care se vor desfășura la Școala FDVDR, începând din luna februarie, se regăsește și un curs de dezvoltare emoțională ”Sunt agresat! Ce să fac?”. Obiectivul principal al cursului este dezvoltarea încrederii în sine, gestionarea fricii şi dezvoltarea de strategii emoţionale sănătoase care să aducă schimbarea pe termen lung.

Care sunt beneficiile acestui curs?

”Copiii vor avea șansa să își descopere și exploreze resurselor interioare, le va crește încrederea în sine. Cursanții vor învăţa despre impactul acţiunilor/comportamentelor noastre și ce înseamnă acceptarea consecinţelor acţiunilor noastre, asumarea responsabilităţilor, explorarea de noi posibilităţi, crearea de alternative pozitive. De asemenea, vor învăța tehnici de mindfulness”.

Specialiștii spun că este necesar să aducem schimbări pozitive asupra violenței de gen în mediul școlar, la nivel de atitudine și comportament din partea copiilor și la nivel de strategii de prevenire și combatere a violenței de către cadrele didactice.

Care credeți că ar fi cea mai eficientă metodă pentru schimbarea atitudinii? Ce vor învăța copiii la acest curs?

”Ceea ce vor învăţa copiii pe parcursul celor 8 şedinţe gratuite oferite de FDVDR este să înţeleagă fenomenul bullying, care sunt diferitele tipuri de bullying, cine sunt bullies şi de ce se comportă aşa, cum să interacţioneze cu acele persoane care au acest comportament, care sunt consecinţele pentru cei agresaţi, vor învăţa totodată tehnici de a face faţă violenţei.

Cea mai eficientă metodă pentru schimbare? Schimbara trebuie să vină din partea celor două părţi implicate în violenţă/agresiune: agresorul şi agresatul. Doar împreună pot aduce schimbarea! pentru că altfel nu ar fi o schimbare de durată. Cel agresat trebuie să ia atitudine şi să spună STOP comportamentului agresiv, într-un mod asertiv, cu referire la comportament, nu la persoană: “Stop! Încetează! Ce faci tu îmi face rău!”, trebuie să înveţe să-şi crească stima de sine, iar agresorul trebuie să înveţe să înţeleagă de ce face asta şi cum să-şi gestioneze emoţiile puternice.

În fiecare an, pe 30 ianuarie, este marcată Ziua Internațională a Nonviolenței în școli, al cărei scop este promovarea ideii de educare a copiilor în armonie, solidaritate şi respect. Climatul școlar este foarte important în dezvoltarea copiilor, care trebuie să se simtă în siguranță atât acasă, cât și la școală, pentru a putea crește sănătos.

Ce ar trebui să facem, pentru ca școala să redevină un mediu sigur pentru copiii noștri?

Într-adevăr, 30 ianuarie este marcată la nivel internaţional ca Ziua Nonviolenţei în şcoală. Violenţa a fost şi va fi întotdeauna, în toate mediile: acasă, şcoală, serviciu.  Dar ceea ce putem face este să aducem înţelegere asupra acestui fenomen care a devenit foarte vizibil şi cu consecinţe dramatice, în primul rând pentru cei agresaţi şi să-i educăm pe copii în spiritul toleranţei, respectului diversităţii, a respectului de sine şi al celorlalţi.

În iunie 2020 au intrat în vigoare normele metodologice de aplicare a legii împotriva violenţei psihologice-bullying în şcoală. În condiţiile în care, chiar dacă sunt stabilite obiectivele metodologice antibullying, trebuie să şi urmărim ca acestea să fie respectate, adică:

• crearea unui climat de respectare a copilului, indiferent de statutul social sau performaţele şcolare
• nediscriminare
• ore de dirigenţie în care să se discute despre cele două tipuri de poziţionări faţă de violenţă, despre conseciţele violenţei în şcoală
• şedinţe de consiliere psihologică / terapie pentru amândoi: agresat – agresor
• informarea părinţilor asupra fenomenului de bullying şi implicarea acestora în prevenţie

Cursul este gratuit și este suținut de Sabina Grosoşiu, psiholog clinician autonom, psihoterapie raţional-emotivă şi comportamentală, MA, Trainer acreditat CNFPA. Înscrierile au loc până pe 6 februarie.