Conferințele INOVALIMENT. ”În 2021, obezitatea a fost principalul motiv pentru care părinții s-au adresat medicului pediatru”, Dr. Amalia Arhire

INOVALIMENT

În 2021, obezitatea a fost principalul motiv pentru care părinții s-au adresat medicului pediatru

În fața unui trend crescător al dietelor pe bază de plante, a apărut provocarea oamenilor de știință de a cerceta rezultatele nutriționale ale copiilor care urmează diete de tip vegan sau vegetarian și efectele acestor diete asupra dezvoltării viitorului adult. În literatura medicală de specialitate au apărut două studii legate de alimentația vegano-vegetariană timpurie, ale căror rezultate au fost dezbătute într-o nouă conferință INOVALIMENT, pe 23 septembrie.

Cele două studii au fost realizate de Institute of Child Health, University College of London UK, publicat în The American Journal of Clinical Nutrition și de St. Michael’s Hospital of Unity Health din Toronto, Canada, și publicat în revista Pediatrics.

Speakerii conferinței au fost unii dintre cei mai cunoscuți și apreciați specialiști în nutriție pediatrică din România, dar și din afara țării. Guest Speakerul conferinței a fost Dr. Malgorzata Desmond, autoarea studiului “Growth, body composition, and cardiovascular and nutritional risk of 5- to 10-y-old children consuming vegetarian, vegan, or omnivore diets”, cercetător onorific al Institutului pentru Sănătatea Copilului de la University College London, specialist în njutriție pediatrică.

În cadrul conferinței au fost dezbătute cele două studii recente privind impactul alimentației vegane, au fost prezentate concluziile medicale și științifice privind dieta vegană în randul copiilor și a fost subliniată importanța educației alimentare timpurii, în dezvoltarea și lonegvitatea adultului.

Alimentația vegan-vegetariană la copii trebuie supervizată de un nutriţionist specializat în acest tip de diete. De asemenea, o dată la 2 sau 3 ani, ar trebui să primescă sfaturi de la un specialist. Atât copiii vegani, cât şi cei cu o dietă normală ar trebui să ia suplimente. În Polonia, este recomandat ca în lunile de iarnă toţi copiii să ia vitamina D. Aşa că nu este o diferenţă între vegani şi vegetarieni. Veganii par a fi, însă, mai predispuşi la carenţa de vitamina D”, a declarat Dr. Małgorzata Desmond, dietetician, specialist în medicina nutriției.

De asemenea, a fost pus în discuție impactul nefavorabil al lipsei datelor privind statusul nutrițional al copiilor, al programelor de prevenție prin nutriție și al educației alimentare, în România, precum și ce înseamnă să crești un copil vegan, din punct de vedere economic și social.

În 2021, obezitatea a fost principalul motiv pentru care părinții s-au adresat medicului pediatru. O parte dintre părinţi sunt speriaţi, vin la nutriţionist pentru că nu ştiu să-şi ajute copilul, iar alţii sunt total pasivi la a acorda o educație alimentară care să contribuie la o dezvoltare armonioasă a copiilor şi pot apărea deficite mai mari. Însă, faţă de perioada pandemiei sunt mai mulţi adolescenţi care vor să ştie cum pot mânca vegetarian, fără să-şi ajungă la anumite deficite”, a declarat Dr. Amalia Arhire, cofondator KiloStop Junior, medic endocrinolog.

Iată, mai jos, concluziile conferinței:

  • Studiul echipei de la UCL aparut în 2021 și publicat în The American Journal of Clinical Nutrition este primul studiu pe alimnetația vegană în rândul copiilor.
  • Dieta de tip vegan prezintă un risc de subdezvoltare osoasă și un risc privind deficiențele de vitamina B12 și fier, dar care poate fi corectat prin monitorizare medicală de specialitate. Pe de altă parte, dieta vegană este benefică sistemului cardiovascular, copiii cu o astfel de alimentație având un profil cardio-lipidic optim.
  • Niciunul dintre studii nu a luat în calcul monitorizarea copiilor pe termen lung, ca viitori adulți, pentru a vedea dacă aceștia sunt sau nu vulnerabili unor boli.
  • România nu are programe de nutriție preventivă, rapoarte nutriționale actualizate pentru copii și nici programe de stat privind educația alimentară.
  • România ocupă locul 3 în Europa la obezitate infantile, în rândul băieților cu vârste între 8-12 ani.
  • Perspectivele programului de Educație Alimentară Timpurie dezvoltat de Senatul Știintific: realizarea unui studiu observațional privind dezvoltarea copilului cu o alimentație timpurie corectă.

”Evenimentul a făcut parte din programul de educație alimentară timpurie INOVALIMENT, dezvoltat în parteneriat cu Clinica de Nutriție Pediatrică KiloStop Junior. Prin acest program ne dorim să oferim acces părinților la sfaturile unor specialiști, bazate pe dovezi științifice legate de alimentația timpurie, astfel încât aceștia să ia cele mai bune decizii, când vine vorba de alimentația copiilor. Și, de asemenea, să schimbăm mentalități în ceea ce privește alimentația viitorului”, a declarat Lăcrămioară Frăsineanu, Manager de Proiect Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu.

ro_RO