Concluziile conferinței „Patrimoniul Mondial Cultural UNESCO din România, punte între trecut, prezent și viitor”

Ieri a avut loc conferința WEBDIDACTICA despre Patrimoniul Mondial Cultural UNESCO din România, organizată de Fundatia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea Romaniei, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

Peste 700 de participanți live la eveniment au putut urmări o suită de speakeri valoroși, specialiști, cercetători și reprezentanți ai unor instituții cu atribuții în domeniile de activitate UNESCO, care au oferit informații deosebite despre modul în care putem să pastrăm patrimoniul românesc: Madlen Șerban,  Secretarul General al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Felix Marcu, Managerul Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei, Alexandra Dobre, Președinta ”Institutului pentru Îmbătrânire Activă”, Oana Zaharia, Directorul General la Institutul Național al Patrimoniului din România și Adriana Scripcariu, istoric de artă și coordonator al Școlii de la Piscu.

Pentru cei care nu au participat, conferința poate fi urmărită pe canalul nostru de YouTube, accesând link-ul de mai jos:

https://www.youtube.com/watch?v=fZbBOIJZl8Y&list=PLLK_e2ce3G_WQ51JjAMhLsvsCbKNIgwMj

Tema propusă a fost una care suscită interes, de aceea am încercat să facem o punte între trecut, prezent și viitor și să vorbim despre Patrimoniul Mondial Cultural UNESCO din România.

Conferinta a fost organizată sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și face parte din programul WEBDidactica Educațional al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.

”Noi trebuie să știm, să cunoaștem care ne este patrimoniul și să învățăm cum să îl păstrăm. Pentru că este de datoria noastră să îl dăm mai departe. Poate că ultima propoziție sună ca un slogan, însă, acesta este realitatea”, a început prezentarea, Ramona Mezei, moderatorul conferinție.

Primul invitat a fost doamna Madlen Șerban, Secretar General al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Tema domniei sale a fost: “Patrimoniul României în UNESCO. Să îl cunoaștem și să îl păstrăm”.

”Acestă conferință are loc în anul dedicat educației prin cultură și arte. Patrimoniul care este acum pe lista UNESCO este doar vârful icebergului. Însă există liste indicative cu alte obiective față de care avem aceleași responsabilități și obligații. Obiectivele din patrimoniul UNESCO de pe harta României sunt, de fapt, obiective pe harta umanității. Elevii trebuie să cunoască o mică poveste despre oricare dintre aceste elemente de patrimoniu, indiferent de vârstă. Așa cum știți, în tradiții, obiceiuri și meșteșuguri nu suntem singuri. Aceste valori adună românii din interiorul și din afara frontierelor. Patrimoniul imaterial este viu și nu poate fi valorificat decât în comunitate. Felicităm inițiativa FDVDR de a uni eforturile cu toți cei care cred în excelența din România. Patrimoniul cultural nu poate fi privit separat de cel natural și cel documentar. Nu trebuie să uităm că, a vorbi despre patrimoniu înseamnă a vorbi despre identitate”, a conchis doamna Madlen Șerban.

 

Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României este, începând de anul trecut, membru al rețelei Asociațiilor și Cluburilor pentru UNESCO, fiind una dintre organizațiile alese să contribuie la promovarea mandatului și a obiectivelor UNESCO.

În 2022, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României și Asociația ”Institutul pentru Îmbătrânire Activă”, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, au lansat o serie de volume de colecție, care promovează cele mai cunoscute site-uri culturale românești, înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Variantele digitale ale acestor două volume se pot descărca de pe site-ul nostru.

Ca să cunoaștem și să pastrăm valorile pe care le aveam, este nevoie să fim informați în permanență. Și ca să ne păstrăm mintea vie, avem nevoie, așa cum crede și Alexandra Dobre, Președinta ”Institutului pentru Îmbătrânire Activă”, speaker la conferință , de o ”Cultura a învățării pe tot parcursul vieții”.

Alexandra fost inițiatorul și coordonatorul mai multor programe de interes național, printre care și Programul ”Rădăcini Culturale Românești”, desfășurat în parteneriat cu FDVDR.

Alexandra este de părere că, ”toți copiii și tinerii trebuie să cunoască patrimoniul protejat de UNESCO, să îi înțeleagă importanța și să îl valorifice, la rândul lor. Unul dintre obiectivele UNESCO este învățarea pe tot parcursul vieții, de aceea, ca reprezentant al Institutului pentru Îmbătrânire Activă, ea susține implicarea seniorilor în activitățile dedicate tinerilor și în procesul de educare a tinerei generații, cu privire la Patrimoniul Mondial UNESCO din România”.

Alaturi de noi s-a aflat și domnul Felix Marcu, Managerul Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei, arheolog expert specializat în cercetare non-invazivă a siturilor arheologice și monumentelor istorice. El coordonează Programul Național Limes: Frontierele Imperiului Roman, care este forul științific de coordonare și control al proiectelor de cercetare, necesare realizării documentației pentru clasarea ca monument istoric și pentru monitorizarea strategiei de management a Limesului, în vederea înscrierii pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial – UNESCO a obiectivelor de patrimoniu cultural imobil ce au alcătuit frontiera Imperiului Roman, pe teritoriul României.

Domnia sa a adus, în premieră, o informație extrem de importantă: ”Sunt aproape 2 luni de când a fost depus dosarul de nominalizare a Limesului Dacic, pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, de către cercetătorii clujeni. Mai exact, este vorba despe dosarul de nominalizare a Frontierelor Imperiului Roman, mai precis ale Daciei, la UNESCO în Paris. E încununarea unor eforturi ale specialiștilor de 130 de ani încoace, în special în contextul în care un program național început în urmă cu opt ani a inclus majoritatea siturilor arheologice din Dacia”.

Evenimentul de depunere a dosarului de nominalizare la Paris a avut loc cu participarea reprezentantului Delegației Permanente a României pe lângă UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, și a coordonatorilor acestui dosar: Irina Iamandescu – director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului și punct focal național al României pentru Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural, Barry Gamble, expert și consultant internațional în patrimoniu cultural, precum și Felix Marcu – manager al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei și președinte al Comisiei Naționale Limes.

Noţiunea de patrimoniu s-a extins considerabil în ultimele decenii. Astfel, pe lângă ansamblul bunurilor culturale de o valoare universală excepţională, patrimoniul mondial cuprinde şi totalitatea celor mai importante situri naturale, semnificative din punctul de vedere al biodiversităţii, al fenomenelor fizice sau proceselor geologice sau al superlativului estetic al peisajului, vestigii culturale subacvatice, precum şi expresii cultural-artistice orale, tradiţii, ritualuri, meşteşuguri tradiţionale, moştenite din antichitate şi care merită a fi promovate şi conservate, pentru a fi transmise generaţiilor viitoare.Acesta este si motivul pentru care FDVDR va mai organiza conferinte pe acesta tema.

FDVDR își dorește să aducă patrimoniul cultural național mai aproape de copiii și tinerii din România, oferindu-le profesorilor și tuturor celor interesați de Patrimoniul Cultural UNESCO din țara noastră, mijloace și instrumente didactice, pentru promovarea unor activități care vizează educația prin și pentru patrimoniu.

Adriana Scripcariu, istoric de artă și coordonator al Școlii de la Piscu a pregătit un material înregistrat, cu o temă interesantă pentru subicetul discuțiilor din cadrul conferinței: ”Cum creăm resursele educaționale care privesc Patrimoniul Mondial UNESCO din România”.

Adriana Scripcariu este un nume cunoscut în comunitatea educațională din România, atunci când vine vorba despre Patrimoniul Mondial UNESCO din România. Este autor de manuale despre patrimoniu cultural, realizează materiale educaționale video (Lecția de patrimoniu) și este co-fondator al Muzeului-Atelier Școala de la Piscu, un fost sat de olari de lângă București.

A transformat un sat, cândva renumit pentru olărit și aflat la 40 km de București, în Sat Cultural al României. Cu noul proiect, Muzeul-Atelier Școala de la Piscu, Adriana, alături de șoțul ei, se numără printre laureații premiului Europa Nostra 2022.

Adriana Scripcariu a vorbit, în cadrul conferinței, despre cum poate fi adus astăzi patrimoniul cultural, în atenția copiilor, care sunt tot mai absorbiți de lumi digitale și universuri virtuale.

”Copiii sunt foarte receptivi, dar e nevoie de o abordare creativă, este important ca ei să fie implicați în dialog, să le dăm o cheie despre ce înseamnă muzeul și apoi ei vor veni singuri către muzeu. Trebuie evitate abordările de tip monografic, care fac apel în special la memorie: când a fost ridicat cutare monument etc. Acestea fac apel la cunoștințe abstracte și devin plictisitoare. Trebuie găsit un stil aplicat și funcțional. Pentru copii, trebuie găsită ,,povestea”, cu accent pe vizual, trebuie propuse activități care au legătură cu experiența lor imediată și concretă. Dincolo de Patrimoniul UNESCO există patrimoniul cultural de lângă noi, pe care trebuie să îl cunoaștem la firul ierbii, în comunitățile noastre, și care trebuie să fie făcut cunoscut copiilor”, a spus Adriana Scripcariu, în cadrul conferinței.

”Patrimoniul UNESCO este vârful aisbergului, acela care se vede de peste tot din lume, este subiectul pe care îl cercetează orice strîin care vine să cunoască România și cu atât mai mult noi suntem datori să cunoaștem aceste obictive de patrimoniu cultural pe care le avem. Este un patrimoniu care a fost recunoscut la nivel mondial. Asta înseamnă că oameni din alte culturi și-au exprimat admirația și acordul asupra valorii acestei moșteniri culturale și atunci sigur că suntem datori să o cunoaștem, să o cultivăm, să o ducem mai departe”, a conchis Adriana Scripcariu.

Ultimul vorbitor din cadrul conferinței a fost Oana Zaharia, Directorul General al Institutului Național al Patrimoniului din România. Deși Oana Zaharia se afla la Bruxelles, pentru o vizită de lucru, îi mulțumim că și-a făcut timp să fie alături de noi.

”Patrimoniul este o sursă educațională și estetică de valoare, de care nu se profită așa cum ar trebui. Identitatea și apartenența nu se regăsesc în viața noastră de zi cu zi așa cum se regăsesc în elementele de patrimoniu. Relația dintre tineri și patrimoniu este distantă, nu avem o ore de patrimoniu în școalăi. Dincolo de implicarea personală a vreunui profesor, care vrea el să transmită informații despre patrimoniu este nevoie de o abordare interdisciplinară, pentru a plasa patrimoniul între prioritățile tuturor: tineri, politicieni, comunități, oameni de stat etc. Trebuie să cunoaștem patrimoniul, pentru că asta înseamnă să ne cunoaștem pe noi. Trebuie să îl protejăm pentru că asta înseamnă să ne respectăm pe noi. Prin patrimoniu trebuie să câștigăm: e un domeniu care și consumă resursă financiară, dar care poate să și producă resurs financiară, și nu una neglijabilă”, a spus Oana Zaharia, la finalul conferinței WEBDIDATICA.

”Puntea pe care patrimoniul o constituie între generațiile trecute și cele viitoare, este, evident, prezentă, este acolo, și cred că trebuie doar să o luminăm”, a conchis aceasta.