Tot mai mulți oameni de știință din comunitatea internațională se dedică studiilor și cercetărilor din zona longevității, încercând să găsească răspunsuri și confirmări pentru a înțelege de ce unii oameni trăiesc mai mult și mai sănătos. Un grup de cercetători din Danemarca a descoperit o posibilă cheie a misterului. Studiul lor, realizat pe 107 centenari japonezi, a relevat o legătură strânsă între longevitatea subiecților și microbiomul intestinal din organismul lor.
Universitatea din Copenhaga, recunoscută pentru centrul său de excelență în cercetarea longevității, este organizatorul celei mai mari conferințe de longevitate din lume – ARDD. În 2023, reprezentanții Senatului Științific ai Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României au participat la acest eveniment unde au avut oportunitatea de a interacționa cu acești specialiști. Experiența a fost una de neuitat și a deschis noi orizonturi în ceea ce privește înțelegerea și promovarea longevității pentru România.
În timp ce cercetările continuă, o concluzie preliminară poate fi aceea că un microbiom sănătos poate fi cheia unei vieți lungi și sănătoase.
Microbiomul și longevitatea
Microbiomul reprezintă suma totală a bacteriilor, fungilor și acarienilor care există în corpul unui om, atât în interior, cât și pe piele. În particular, microbiomul intestinal poate fi definit ca un ecosistem de microorganisme sau microbi vii care trăiesc într-un „buzunar” al intestinului gros numit cecum.
Microorganismele sunt toate bacteriile, virusurile, ciupercile și alte lucruri vii microscopice. Deși trilioane de astfel de microbi trăiesc în interiorul organismului uman, bacteriile sunt cele mai studiate datorită importanței lor pentru sănătate. Studiile de specialitate afirmă că există mai multe celule bacteriene în organism decât celulele umane pe care le cunoaștem: aproximativ 40 de trilioane de celule bacteriene și doar 30 de trilioane de celule umane2.
Microbiomul intestinal începe să afecteze organismul încă din momentul nașterii. Oamenii sunt expuși pentru prima dată microbilor atunci când trec prin canalul de naștere. A doua întâlnire cu microbii se face în primele momente de alăptare.
În timpul creșterii și dezvoltării în viață, microbiomul intestinal începe să se diversifice, adică să conțină mai multe tipuri diferite de specii microbiene. Această diversitate este considerată benefică pentru sănătatea umană. Alimentele consumate afectează în mod direct diversitatea bacteriilor intestinale. Pe măsură ce microbiomul intestinal se dezvoltă și diversifică, acesta poate afecta corpul uman în mai multe moduri.
Cercetătorii danezi au concluzionat că informațiile obținute ar putea fi folosite pentru a crește speranța de viață a altor oameni, prin proiectarea microbiomului la un echilibru optim de virusuri și bacterii pentru a proteja împotriva bolilor. Explicația ar fi aceea că un microbiom echilibrat protejează de inflamații, iar inflamațiile sunt un factor major în deteriorarea ADN-ului și în bolile asociate îmbătrânirii.
