Expozitia “Arta cositorului in colectiile Muzeului National de Arta al Romaniei” s-a deschis miercuri si poate fi vizitata pana pe 25 martie 2012.
Expozitia prezinta aproximativ 100 de obiecte din cositor aflate in patrimoniul sectiilor de Arta Veche Romaneasca si de Arta Decorativa ale MNAR – piese laice si religioase, obiecte de uz cotidian sau decorative realizate in secolele XVI – XX in ateliere din Transilvania, dar si in centre europene din spatiul german, elvetian, din Boemia sau Silezia.
Sunt prezentate obiecte reprezentative din toate tipurile existente in colectie: pocale si cani ceremoniale de breasla, cani cu forme si utilizari diverse, clondire, talere, farfurii, sfesnice, statuete etc.
Prin forma, decor si ornamentatie, piesele expuse ilustreaza o diversitate de stiluri si tendinte artistice, de la goticul tarziu, la Renasterea germana, baroc, rococo, pana in secolul al XIX-lea cand abunda productia de obiecte lucrate in maniera vechilor stiluri.
Printre cele mai spectaculoase obiecte ale actualei expozitii se numara talerul gravat datand din a doua jumatate a secolului al XVI-lea, realizat de mesterul Albrecht Preisseisin in celebrul atelier de la Nürnberg, sau talerul ornamental “Invierea” din secolul al XVII-lea, decorat in maniera renascentista cu scena Invierii in partea centrala, iar pe bordura cu figuri de arhangheli purtand insemnele Patimilor, inscrise in medalioane perlate.
Alte categorii de piese remarcabile sunt: canile de carciuma transilvanene din secolele XVI – XVII, talerele de nunta, daruite de membrii breslelor tinerilor casatoriti, o serie de obiecte utilitare cu forme speciale, precum si piesele decorate cu scene religioase, cu scene de vanatoare sau cu motive bahice.
Expozitia este insotita de un catalog ce repertoriaza intreaga colectie de obiecte din cositor a Muzeului National de Arta al Romaniei, pe tipuri de obiect, respectand cronologia mesterilor si atelierelor.
Daca in secolele XIV-XVI obiectele din cositor erau destul de rare si constituiau apanajul micii aristocratii, in secolele XVII-XVIII ele erau considerate “argintaria” clasei de mijloc a societatii.
Pana in secolul al XVI-lea au fost produse in principal obiecte functionale, utilitare. Odata cu dezvoltarea breslelor, la jumatatea veacului al XVI-lea, apar categorii de piese cu scop exclusiv ornamental.
Breslele au jucat un rol determinant in organizarea si perfectionarea mestesugului cositoritului, iar statutele acestora reglementau, pe langa organizarea interna, si marcarea obiectelor. Fiecare mester era astfel obligat sa utilizeze o marca proprie.
Pentru specialisti, marcile constituie elemente esentiale in identificarea nu doar a mesterului si a centrului de productie, ci si a calitatii materiei prime folosite. foto: looms.ro
Sursa: romanticfm.ro