Proiectul de cercetare „Harta Longevității în România”, derulat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, avansează în înțelegerea fenomenului longevității din țara noastră prin studii științifice riguroase și analize interdisciplinare. Echipa, formată din experți în medicină, sociologie, psihologie și antropologie, a început etapa de cercetare calitativă în județul Vâlcea, unde studiază factorii care contribuie la o viață lungă și sănătoasă în comunitățile cu o proporție ridicată de persoane vârstnice.
Etapa calitativă a cercetării urmărește o abordare complexă asupra longevității, combinând datele medicale și genetice cu datele socio-antropologice privind comportamentele comunitare și individuale ale seniorilor longevivi. Scopul este de a corela indicatorii medicali și biomarkerii de îmbătrânire cu comportamentele și stilul de viață al locuitorilor din zonele longevive, cum este cazul comunei Glăvile, din județul Vâlcea.
„Este important să înțelegem longevitatea nu doar ca un rezultat al mediului, ci și din perspectiva unor biomarkeri specifici care influențează procesele de îmbătrânire la nivel celular,” a declarat prof. dr. Gabriel Prada, unul dintre experții implicați în proiect. Prada subliniază că genetica influențează aproximativ 30% din durata de viață, restul fiind determinat de factori de mediu, alimentație și stil de viață.
Evaluarea medicală detaliată, care include analize de sânge pentru măsurarea biomarkerilor longevității și analize genetice pentru determinarea vârstei biologice, este esențială pentru acest studiu. Testele măsoară lungimea telomerilor și nivelul de metilare a ADN-ului, oferind date importante despre procesul de îmbătrânire. Alături de evaluările antropologice și sociologice, se creează pentru prima dată o perspectivă holistică asupra longevității în România.
În județul Vâlcea, echipa a constatat că persoanele de peste 85 de ani din comunele vizitate, precum Glăvile, au menținut un stil de viață bazat pe activități fizice zilnice, mai ales în agricultură, și pe o alimentație susținută de produsele din propriile gospodării. Acești factori se corelează direct cu sănătatea cardiovasculară și metabolică, contribuind la o stare generală bună de sănătate.
„Din punct de vedere socio-cultural, am observat că seniorii din aceste zone trăiesc în comunități care le oferă suport emoțional și material. Majoritatea sunt înconjurați de rude, ceea ce le oferă un sentiment de siguranță și apartenență,” a explicat Răzvan Dumitru, sociolog cu o experiență vastă în cercetare socială, implicat în acest studiu. El adaugă că prezența constantă a unui medic local, împreună cu asistența medicală accesibilă, sunt factori esențiali pentru menținerea sănătății și prevenirea bolilor cronice.
Cercetarea cantitativă din prima parte a proiectului a arătat că aproximativ 7,5% dintre persoanele din comuna Glăvile au depășit vârsta de 85 de ani, un procent semnificativ comparativ cu media națională de 1,94%. Această observație susține ipoteza conform căreia factorii socio-culturali, împreună cu accesul constant la servicii medicale, au un rol crucial în menținerea longevității.
Rezultatele finale ale cercetării vor fi prezentate pe 9 octombrie 2024, la Academia Română, în cadrul unui eveniment ce va reuni experți din domeniul sănătății și cercetării sociale. Proiectul „Harta Longevității în România” aduce o contribuție importantă la înțelegerea longevității și la dezvoltarea unor politici publice care să sprijine îmbătrânirea activă și sănătoasă în România.
