Quilling-ul şi origami sau terapia frumosului!

Sabina Grosoșiu: ”La început copiii vin din curiozitate, apoi rămân pentru că le place”

Quilling-ul şi origami – în esență terapia frumosului!

Pentru a stimula creativitatea copiilor avem, la rândul nostru, nevoie să apelăm la imaginație, plasticitate și frumos. De această părere este și Sabina Grosoșiu, psihoterapeut în terapia prin artă, care ne-a povestit într-un interviu care este rațiunea din spatele acestei terapii a frumosului.

  1. Această formă de artă, de terapie prin artă, pe care o predați la Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, cultivă gustul estetic al copiilor pentru frumos și simetrie?

Quilling-ul, la fel ca şi origami, este o artă plăcută, recreativă şi creativă prin care într-adevăr copiii îşi exprimă gustul pentru frumos, utilitate şi creativitate. Amândouă tehnicile folosesc ca materiale artistice hârtia: quilling-ul rulează benzi de hârtie colorată, cu scopul de a obţine diverse obiecte: felicitări, mărţişoare, tablouri, bijuterii sau figurine ale personajelor din poveşti, iar origami împătureşte hârtia.

Printre multiplele beneficii ale acestui atelier de creativitate și dezvoltare personală a copiilor, se numără: dezvoltarea încrederii în sine – pentru că ei își dau seama că pot realiza lucruri minunate, a stimei de sine – văzând ce frumos le-a ieşit lucrarea, dar și răbdare, comunicare – pentru că ei în timpul lucrului îşi împărtăşesc experienţele şcolare, dezvoltarea abilităţilor motrice fine şi nu în ultimul rând a creativităţii.

„Arta este o relaţie estetică între senzaţie şi spirit”- Malraux

  1. Cursul pe care îl predați necesită multă dexteritate și răbdare. Cum se comportă copiii și la ce rezultate (lucrări, expoziții etc.) ați ajuns, în timp, cu ei?

Să ne aducem aminte că sunt psiholog, iar în această profesie răbdarea este esenţială în lucrul cu oamenii/copiii. Poate pentru că am răbdare, am început să practic quilling/origamimi/păpuşi fetru/scrapbooking, iar rezultatul m-a făcut să continui, devenind un hobby. La început copiii vin din curiozitate, pentru că au auzit sau văzut aceste tehnici, apoi rămân pentru că le place. Creaţiile lor sunt uimitoare, chiar dacă sunt începători, pentru că aici nimic nu este greşit, ci este „unicat”. Creaţiile lor, constând în felicitări sau tablouri au fost expuse la evenimentele organizate de Fundaţie.

  1. De unde vine pasiunea pentru această artă și de ce ați ales să predați acest curs?

Predarea cursului vine ca răspuns la pasiunea de a realiza obiecte prin aceste tehnici şi din dorinţa de a împărtăşi cunoştinţele şi experienţa cu ceilalţi, mai ales cu copiii, care sunt foarte creativi şi bucuroşi de a face lucruri pe care să le dăruiască şi ei mai departe. Prefer să mă repet, decât să minimalizez beneficiul pentru copiii care practică acestă formă de artă: dezvoltarea personală. Pentru mine, ca psiholog, ca părinte, important este să formezi, să dezvolţi armonios competenţe care să-i facă pe copii să se simtă integraţi, să se simtă utili.

  1. În ochii copiilor cu care lucrați ce observați mai mult, bucurie sau pasiune?

După mine, amândouă sunt interrelaţionate: din pasiune vin, cu pasiune lucrază şi apoi se bucură de realizările lor sau la fel de bine, se bucură că vin şi pun pasiune în crearea unor obiecte unicat, pentru că, deşi au aceeaşi temă de lucru, rezultatul diferă de la copil la copil, în funcţie de experienţă, dexteritate, alegerea/preferinţa culorilor, dimensiunea creaţiilor.

ro_RO