Intr-o zi de 15 noiembrie, in 1859, incepea, la Atena, in Grecia, prima editie a Jocurilor Olimpice, dupa 1.500 de ani de intrerupere. Reconstruirea acestui eveniment sportiv s-a datorat francezului Pierre de Coubertin. Numarul sportivilor participanti la Jocurile Olimpice a crescut de la 241 (din 14 tari) la Olimpiada din 1896 la 11.100 (din 202 tari) la Jocurile Olimpice de la Atena.
Numarul participantilor la Jocurile de iarna este mult mai mic; la Olimpiada de iarna din 2006, numarul sportivilor a fost de 2.633 din 80 de tari. Miscarea olimpica foloseste mai multe simboluri, multe dintre ele reprezentand ideile si idealurile lui Coubertin. Probabil, cel mai cunoscut simbol il reprezinta inelele olimpice. Aceste cinci inele inlantuite simbolizeaza unitatea celor cinci continente (cele doua Americi sunt considerate un singur continent). Ele apar in cinci culori pe steagul olimpic de culoare alba. Aceste culori: alb (fondul drapelului), rosu, albastru, verde, galben si negru au fost alese astfel incat fiecare natiune sa aiba cel putin una din ele reprezentata pe steagul national. Drapelul olimpic a fost adoptat in 1914 dar primele Jocuri la care a fluturat au fost Jocurile de la Antwerp din 1920. Deviza olimpica oficiala este „Citius, Altius, Fortius” (Mai repede, mai sus, mai puternic). Flacara olimpica este aprinsa la Olympia, Grecia, si purtata pana in orasul gazda de catre atleti; joaca un rol important la ceremonia de deschidere si arde pe tot parcursul olimpiadei. Torta olimpica a fost introdusa la Olimpiada din 1936 de la Berlin. Mascota olimpica, un animal sau o figura umana reprezinta mostenirea culturala a tarii gazda si a fost introdusa la Jocurile din 1968 din Mexico. A inceput sa joace un rol important de la JO din 1980 de la Moscova cu debutul ursuletului Misha. Franceza si engleza sunt cele doua limbi oficiale ale miscarii olimpice.
In 1920, pe 15 noiembrie, avea loc prima adunare a Ligii Natiunilor, la Geneva. Liga Natiunilor a fost o organizatie internationala infiintata in iunie 1919 in urma Tratatului de la Versailles. In perioada de maxima dezvoltare, intre 28 septembrie 1934 si 23 februarie 1935, a avut 58 membri. Scopurile Ligii erau dezarmarea, prevenirea razboaielor prin intermediul securitatii colective, rezolvarea disputelor inter-natiuni prin negociere, diplomatie si imbunatatirea calitatii vietii. Liga nu dispunea de forte armate proprii, ci depindea de Marile Puteri pentru a aplica deciziile sale sau sanctiunile impuse. Dupa o serie de succese si unele esecuri din anii 1920, Liga s-a dovedit neputincioasa in fata agresiunii Puterilor Axei din anii 1930. Declansarea celui al doilea razboi mondial a insemnat esecul scopului principal al Ligii, acela de a impiedica o noua conflagratie mondiala. Organizatia Natiunilor Unite a inlocuit Liga la sfarsitul razboiului, mostenind o serie de agentii si organizatii fondate de Liga.
Pe 15 noiembrie 1924, aparea, la Bucuresti, revista saptamanala “Miscarea literara” (pana la 17 octombrie 1925), condusa de Liviu Rebreanu. Astazi apare din nou, din 2007, trimestrial, sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania.
Pe 15 noiembrie 1971, era lansat primul microprocesor, celebrul 4004. Inventarea microprocesorului de catre Ted Hoff a avut o importanta mult mai mare decat s-a prevazut initial, el facand posibila aparitia microcalculatorului, un dispozitiv electronic folosit pentru prelucrarea informatiei cu ajutorul unor semnale electrice produse de circuite plasate pe o pastila de siliciu. Complexitatea microprocesorului a crescut de la cateva circuite pana la circuitul integrat pe scara foarte larga de astazi, care aduna peste 100.000 de circuite pe aceeasi pastila. Microprocesorul este cea mai importanta componenta a sistemului, prelucrand aproape toate informatiile din interiorul unui microcalculator, citeste instructiuni si date din memorie, le prelucreaza si le trimite catre iesire (periferice) sau le primeste dinspre periferice.
Tot intr-o zi de 15 noiembrie, in 1987, la Brasov aveau loc manifestatiile spontane ale muncitorilor de la uzinele “Roman” impotriva regimului ceausist, manifestatii la care s-a alaturat o mare parte din populatia orasului. Trei ani mai tarziu, pe 15 noiembrie 1990, avea loc tot la Brasov o demonstratie de mari proportii cu prilejul aniversarii a trei ani de la revolta anticomunista a muncitorilor si locuitorilor din Brasov. In frunte cu membrii Asociatiei “15 noiembrie”, demonstrantii au parcurs vechiul traseu al manifestatiei din 1987.
Sursa: magicfm.ro
