De multe ori, părinţii se simt responsabili pentru viitorul copiilor lor. Viitorul copiilor este un rezultat al alegerilor lor, însă succesul copiilor depinde în prea mică măsură de părinţi.
Părinţii trebuie să-şi coordoneze copiii, să-i îndrume, nu să-i forţeze să facă alegeri pe care şi-ar fi dorit ei să le facă, la un moment dat. S-ar putea ca, pentru moment, copilul să facă pe placul părinţilor doar pentru a-i face fericiţi sau a scăpa de ei. Sunt copii şi copii. Şi unele lucruri care funcţionează la unii copii, la alţii n-au nici un efect. De aceea, în primul rând să-ţi cunoşti foarte bine copilul. Să aplici mai multe tactici până când găseşti formula care să meargă mănuşă cu personalitatea copilului tău. Află de ce este mai puţin motivat copilul tău. Are câteva griji sau frustrări, e chiar disperat din anumite cauze? Poate chiar reacţia ta la lipsa lui de chef îl face mai nervos decât ar trebui să fie, iar de aici porneşte un întreg lanţ al slăbiciunilor care adânceşte lipsa de comunicare dintre tine şi copilul tău. Iar aceasta poate genera noi frustrări şi de o parte, şi de alta şi tot aşa.
Cum să-ţi inspiri copilul pentru a fi mai motivat:
1. Nu lăsa anxietatea ta să-l “motiveze”
Vei reuşi să-ţi motivezi copilul doar dacă îţi păstrezi calmul. Altfel, el se vor concentra la cum să răspundă crizelor tale de nervi şi nu să descopere adevăratul motiv pentru care ar trebui să întrepindă o acţiune sau alta. Dorinţa ta de a-l forţa să facă ceva pentru că aşa vrei tu va adânci, de fapt, războiul pentru putere dintre tine şi copilul tău.
2. Inspiră-l
Fii un model pentru copilul tău. Dacă eşti prea obsedat de control, copilul tău va fi tentat să fugă în direcţia opusă când te vede. Gândeşte-te ce te-a inspirat pe tine pentru a-ţi seta obiective şi pentru a atinge scopurile. Nu forţa lucrurile pentru că rişti să-l motivezi să ţi se opună, nu să facă ceea ce trebuie.
3. Lasă-ţi copilul să facă propriile alegeri
Copilul are dreptul să facă alegeri. Dacă ia deciziile bune, are de câştigat. Dacă alegerile sunt greşite, va suporta consecinţele acţiunilor lui. Dacă, să zicem, nu prea are chef de teme, o consecinţă ar putea fi că nu va putea utiliza computerul. Şi îl poţi motiva spunându-i că va putea accesa calculatorul pentru perioada stabilită, de îndată ce îşi termină tema. Acest mod de a-l motiva este mult mai eficace decât să ţipi, să-i ţii predici nesfârşite sau să-l ameninţi că nu va folosi calculatorul dacă nu îşi face temele.
4. Pune întrebări care să te ajute să-l descoperi
Ce îl motivează pe copilul meu? Ce vrea de fapt copilul meu? Ce întrebări să-i pun pentru a-l ajuta să descopere şi să-şi exploreze pasiunile? Care sunt ambiţiile şi ţelurile copilului meu?
Fă un “pas în spate” şi observă-ţi copilul ca şi când ar fi o persoană oarecare, fără să te implici emoţional. Analizează ceea ce vezi. Apoi vorbeşte cu el şi află răspunsurile la întrebările de mai sus. Ascultă răspunsurile. Nu doar lucrurile care îţi convin, ci ceea ce îţi spune copilul. Respectă-i răspunsurile, chiar dacă nu eşti de acord cu ele.
5. Alege uşa pe care vrei să intri
Imaginează-ţi două uşi. Pe uşa numărul 1 intră părinţii care vor să-şi vadă copiii făcând lucrurile corecte în viaţă: să se trezească de dimineaţă, să meargă la şcoală, să înveţe bine, să îşi facă temele, să aibă succes. Pe uşa numărul 2 intră părinţii care îşi vor copiii interesaţi şi motivaţi să facă anumite lucruri care îi interesează pe ei. Nu doar să facă lucrurile corecte, ci să-şi dorească să facă lucrurile corecte.
6. Nu e vina ta
Aminteşte-ţi întotdeauna: nu e vina ta că ai un copil mai puţin motivat. Nu o lua personal. Dacă faci asta îl forţezi şi mai mult să ţi se împotrivească. Dacă într-o oglindă te uiţi de aproape, nu prea ai imaginea de ansamblu. Însă, cu cât te îndepărtezi mai mult, cu atât ai o imagine mai clară a realităţii. De multe ori suntem atât de implicaţi în viaţa copiilor noştri încât ne este foarte greu să-i vedem ca pe o persoană separată. Ei sunt, totuşi, o persoană separată, nu suntem una şi aceeaşi fiinţă. Dacă vei sta suficient de departe de copilul tău, nu numai că îl vei putea înţelege pentru că îl vezi din altă lumină, ci îl încurajezi şi pe el să se descopere pe sine, să afle adevărul EU, să descopere acele lucruri care îl determină să acţioneze.
Totuşi, va trebui să ştie că, în viaţă, mai sunt şi lucruri pe care, chiar dacă nu eşti motivat să le faci, trebuie să le faci. Chiar dacă urăşte să-şi facă curat în camera, e de datoria lui să o facă. Şi dacă încearcă să scape de “chin” prin tot felul de tertipuri, trebuie să intervină consecinţele.
Sursa: sfatulparintilor.ro
