Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918
Românii marchează pe 24 ianuarie Ziua Unirii Principatelor, din 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, un act de voinţă politică al liderilor din cele două principate româneşti Moldova şi Ţara Românească şi prima etapă în crearea statului unitar român modern.
Mica Unire de la 1859, unirea Moldovei cu Ţara Românească şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza au pus bazele României moderne şi au constituit un prim pas pentru Marea Unire de la 1918.
Unirea Principatelor Române a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
La 1 ianuarie 1848, domnitorul muntean Gheorghe Bibescu face primul pas spre unirea Principatelor, desființând Vama din Focșani, care era cel mai important punct vamal între cele două țări.
Ideea Unirii Moldovei și a Țării Românești, avansată încă din secolul al XVIII-lea a devenit, după războiul Crimeii (1853 – 1856) o temă de prim plan a dezbaterii politice, atât în cele două Principate, cât și pe plan internațional. Situația externă se arăta favorabilă.
Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este “actul întregii naţiuni române”, a rămas un moment decisiv în istoria românilor, pentru că recunoaşterea internaţională a Unirii şi măsurile adoptate în anii care au urmat au dus la obţinerea şi recunoaşterea independenţei României în anii 1877 – 1878 şi la îndeplinirea idealului naţional de unire a tuturor românilor în 1918. În egală măsură, momentul 24 ianuarie 1859 a fost primul pas făcut de naţiunea română pe drumul modernităţii şi al integrării europene.